Canada și-a asigurat un rol de prim-plan pe scena geopolitică internațională prin inițierea unei noi instituții financiare dedicate sectorului militar. Alături de opt state partenere – Albania, Belgia, Grecia, Letonia, Luxemburg, România, Turcia și Ucraina – Canada pune bazele Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență (Defence, Security and Resilience Bank – DSRB).
Concepută ca o instituție financiară multinațională susținută de statele membre, noua bancă va avea sediul central global în Canada, în timp ce Luxemburg va servi drept centru european. Orașe precum Montreal se află în cursa pentru găzduirea fizică a sediului canadian.
Ministrul canadian de Finanțe, François-Philippe Champagne, a confirmat că acordul de constituire va fi semnat oficial pe 30 noiembrie, la Luxemburg, iar instituția este estimată să își înceapă operațiunile în 2027.
Problema pe care DSRB dorește să o rezolve
Inițiativa vine să rezolve o problemă critică și mai puțin vizibilă cu care se confruntă armatele occidentale: un deficit structural de finanțare generat de reticența piețelor private. În ultimul deceniu, dar mai ales după izbucnirea războiului din Ucraina în 2022, guvernele aliate au decis majorări istorice ale bugetelor militare. Cu toate acestea, creșterea producției de echipamente, muniție și tehnologii de apărare s-a lovit de un obstacol major pe piața de capital.
Băncile comerciale și fondurile de investiții instituționale au adoptat în mod masiv cadre de evaluare ESG (Environmental, Social, and Governance – Mediu, Responsabilitate Socială și Guvernanță Corporativă). Aceste criterii folosite de sectorul financiar pentru a direcționa banii către afaceri etice și sustenabile au încadrat tradițional industria de apărare și producția de armament la categoria sectoarelor „de evitat” sau cu risc ridicat de imagine. Ca urmare, accesul producătorilor militari la împrumuturi private a fost sever restricționat sau condiționat de dobânzi prohibitive.
Pentru a surmonta această barieră și a debloca capitalul privat, DSRB este concepută să funcționeze similar unei bănci multilaterale de dezvoltare (precum Banca Mondială). Miza instituției este de a garanta un rating de credit de nivel maxim (Triple-A), care să reducă percepția de risc și să ofere departamentelor de conformitate bancară o structură legală acceptabilă.
Prin punerea laolaltă a forței financiare a statelor membre, DSRB își propune să mobilizeze până la aproximativ 186 de miliarde de dolari canadieni (100 de miliarde de euro) pe piață. Acești bani vor fi direcționați spre acordarea de credite pe termen lung, finanțări la costuri reduse și garanții financiare destinate în special întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) din industria de apărare, care întâmpină cele mai mari dificultăți în obținerea capitalului privat tradițional.
Reconfigurarea alianțelor și doctrina puterilor mijlocii
Statele Unite nu se numără printre partenerii fondatori, iar Marea Britanie a ales la rândul său să nu se alăture proiectului, optând pentru o strategie separată de finanțare a apărării, dezvoltată alături de Washington. De asemenea, Germania ezită să participe, având deja printre cele mai mici costuri de împrumut din Europa și un interes scăzut în asumarea în comun a riscurilor de credit. Oficialii un subliniat însă că DSRB nu urmărește să decupleze lanțurile de aprovizionare aliate de sprijinul american, ambele părți precizând că vor elabora un cadru comun de cooperare.
Ceea ce la o primă vedere pare o limitare – absența Washingtonului, a Londrei sau a Berlinului – reprezintă, de fapt, aplicarea practică a doctrinei de politică externă promovate de Mark Carney și de diplomația canadiană: construirea de coaliții și instituții formate din puteri mijlocii și mici (middle and smaller powers), capabile să acționeze autonom într-o lume tot mai imprevizibilă.
Într-un context în care predictibilitatea politică de la Washington este tot mai des pusă sub semnul întrebării, iar marile capitale europene sunt adesea blocate de birocrație sau de interese industriale naționale divergente, Canada a ales o altă cale. Prin regruparea unor țări precum Belgia, Grecia, România, Turcia, Letonia, Albania, Luxemburg și Ucraina, Canada nu doar că oferă o soluție financiară pentru Ucraina și pentru flancul estic al NATO, dar își asumă și rolul de ancoră instituțională și de lider pentru statele care au nevoie de capacități de producție rapidă.
Concret, în cazul României, un producător autohton sau un parteneriat public-privat care își propune să modernizeze o fabrică de pulberi sau să construiască o companie nouă de blindate și componente electronice pe teritoriul țării se lovea până acum de costurile mari de împrumut de pe piața locală și de reținerea băncilor comerciale de a credita sectorul militar. Prin participarea României ca stat fondator la DSRB, companiile din lanțul național de apărare pot accesa împrumuturi pe termen lung și garanții financiare negociate la nivel de rating Triple-A. În loc să plătească dobânzi comerciale ridicate sau să depindă exclusiv de alocări lente de la bugetul de stat, industria românească își poate retehnologiza fabricile la costuri reduse, similare celor de care beneficiază marii producători din vestul Europei, consolidând direct capacitatea de apărare și independența strategică a țării pe flancul estic.
Strategia lui Carney mizează astfel pe ideea că, atunci când marile puteri devin protecționiste, izolaționiste sau impun blocaje, țările de talie medie trebuie să își unească resursele financiare și diplomatice pentru a crea propriile rețele de reziliență. Dacă DSRB își va dovedi eficiența și va obține ratingul Triple-A estimat, puterile sceptice astăzi (cum ar fi Marea Britanie sau Germania) ar putea fi atrase ulterior să adere, dar în condițiile deja stabilite de fondatori.
Astfel, deși lipsa marilor jucători crește presiunea pe umerii Canadei pentru a dovedi viabilitatea proiectului, ea confirmă exact obiectivul strategic de la Ottawa: redefinirea leadershipului internațional prin instituții multilaterale flexibile, concepute de și pentru puterile mici și mijlocii.
DE ACELAȘI AUTOR:
• În umbra Marelui Vecin: Când retorica Washingtonului față de Canada amintește de discursul Kremlinului față de Ucraina
• Spre o nouă politică externă și o emancipare strategică a Canadei
• În pat cu elefantul
