O majoritate covârșitoare a canadienilor aprobă decizia lui Mark Carney de a abandona negocierile cu Statele Unite, potrivit unui nou sondaj Angus Reid. În Quebec, acest sprijin atinge un nivel maxim, de 85%.
76% dintre canadieni afirmă că Ottawa a luat decizia corectă pe 21 august, considerând-o drept o demonstrație necesară de fermitate. Susținerea rămâne puternică indiferent de diviziunile regionale, chiar și cele mai scăzute valori – în Saskatchewan (65%) și Alberta (67%) – reprezentând majorități solide.
De asemenea, se observă o convergență de opinii peste faliile politice obișnuite: mai bine de jumătate (53%) dintre alegătorii care au votat cu Partidul Conservator la scrutinul federal din 2025 consideră că decizia de a abandona negocierile, în loc de a accepta un acord nefavorabil, a fost una justificată.
În plus, 62% dintre respondenți aprobă tarifele de retorsiune „dolar pentru dolar” propuse de Ottawa (începând cu 8 septembrie 2026), considerându-le un răspuns proporțional la presiunile tarifare aplicate de SUA.
Îngrijorare pe termen scurt, optimism pe termen lung
Un puternic sentiment de îngrijorare cu privire la pierderea locurilor de muncă temperează această fermitate. Unul din opt angajați canadieni (13%) se declară „foarte îngrijorat” de posibilitatea de a-și pierde locul de muncă, în timp ce alți 25% își exprimă un anumit nivel de anxietate. Aceste temeri apar în contextul în care experții din industrie estimează că un scenariu fără acord va costa economia Canadei 0,4% din PIB și va duce la dispariția a până la 90,000 de locuri de muncă.
Cu toate acestea, majoritatea canadienilor (64%) își păstrează optimismul pe termen lung, fiind de părere că țara va ieși mai puternică din această perioadă dificilă, pe măsură ce își va reduce dependența economică față de Statele Unite.
Sprijin masiv în Quebec
În Quebec, nivelul record de sprijin de 85%, cel mai ridicat din țară, se datorează faptului că limba franceză a fost vizată în mod direct de Washington, fiind desemnată drept un obstacol comercial.
O altă explicație este legată de protejarea sistemului de gestionare a ofertei (gestion de l’offre), de care depinde sectorul zootehnic din Quebec, în special producția de lactate și cea avicolă. Acest mecanism protejează producătorii locali prin tarife de import aplicate pentru tot ce depășește anumite cote, deja negociate (și care, la anumite produse, nici măcar nu au fost epuizate de exportatorii americani). Tensiunile au fost amplificate de retorica de la Washington, care acuză sistemul canadian că este o barieră protecționistă ilegitimă. Pentru Quebec, presiunile americane de demontare a acestui scut au fost percepute drept o amenințare directă la adresa economiei rurale și a fermierilor locali.
De remarcat faptul că aceste reguli privind gestiunea ofertei nu au fost impuse unilateral de Canada, peste noapte. Sistemul canadian este pe deplin legal în cadrul tratatului CUSMA – negociat și semnat de Trump în primul său mandat! – iar Ottawa susține că protecția este indispensabilă pentru a feri producătorii locali de concurența neloială a sectorului agrar american, masiv subvenționat de la bugetul de stat.
Pe lângă aceste două motive, există în Quebec un reflex de solidaritate împotriva ingerințelor externe, împotriva unei puteri care încearcă să impună condiții unilaterale. Refuzul lui Carney de a ceda presiunilor de la Washington a fost interpretat ca un act necesar de suveranitate, generând un consens ce depășește diviziunile dintre federaliști și suveraniști.
De asemenea, spre deosebire de alte provincii canadiene, cultura politică quebecheză este mai favorabilă intervenționismului de stat, electoratul de aici sprijinind în mod tradițional un rol activ al statului în protejarea pieței interne și aplicarea de măsuri economice ferme (precum tarifele de retorsiune).
Această stare de spirit a populației reconfigurează inevitabil și scena politică provincială. Șansele ca noile evoluții din războiul comercial să influențeze apropiata campanie electorală din Quebec sunt extrem de ridicate, potrivit analiștilor. În fața acestei „noi normalități” marcate de amenințări tarifare repetate, atenția publicului se va orienta inevitabil spre soluțiile propuse de liderii provinciali, mai ales acum, când liderul PQ, Paul St-Pierre Plamondon, și-a schimbat discursul privind referendumul pentru independență, amânându-l cel mai devreme pentru 2029.
În acest context, Christine Fréchette (lidera CAQ) s-ar putea afla într-o poziție avantajoasă. Din postura de prim-ministru în funcție până la alegerile din 5 octombrie, ea beneficiază de o vizibilitate instituțională sporită și de oportunitatea directă de a gestiona criza, acțiuni care i-ar putea aduce un plus de capital politic.
Metodologie
Acest sondaj Angus Reid a fost realizat online, în perioada 22–23 august, pe un eșantion de 1,468 de adulți canadieni. Respondenții sunt reprezentativi pentru structura demografică a Canadei în funcție de regiune, sex, vârstă, venit mediu și nivel de instruire. Marja de eroare pentru un astfel de eșantion este de 2 puncte procentuale, la un nivel de încredere de 95% (19 cazuri din 20).
Trump, la cel mai scăzut nivel
Un alt sondaj online realizat de Angus Reid în perioada 6–11 august 2026, pe un eșantion reprezentativ randomizat de 1,525 de adulți americani, membri ai Angus Reid Forum USA, evidențiază o nemulțumire tot mai mare în SUA, unde rata de aprobare a președintelui Trump a coborât la un minim istoric de 34%. Dezaprobarea a atins nivelul de 58%, fiind alimentată în parte de presiunile economice, inflația în creștere și conflictele internaționale în derulare.
Întrebați cum evaluează mandatul administrației, aproape jumătate dintre respondenți (47%) au declarat că nu pot numi nicio realizare majoră, în timp ce peste o treime (36%) au caracterizat întregul său al doilea mandat drept un eșec. Aceste date reflectă un electorat american din ce în ce mai polarizat și nemulțumit, pe măsură ce tensiunile comerciale și geopolitice continuă să se accentueze.
