O echipă de cercetători la University College London (UCL) Queen Square Institute of Neurology, revizuind dovezile acumulate în ultimii peste 40 de ani, a ajuns la concluzia că amploarea efectelor potențiale ale schimbărilor climatice asupra bolilor neurologice și psihiatrice ar putea fi „substanțială”.
„Știm că schimbările climatice vor avea un impact pe scară largă”, a declarat profesorul Sanjay Sisodiya, principalul autor al studiul, pentru Medscape News UK. „Ne confruntăm, în mod evident, cu o creștere progresivă a temperaturii medii la nivel global și a temperaturii oceanelor, la care se adaugă o creștere a intensității și frecvenței unor fenomene meteorologice extreme, precum valuri de căldură, furtuni și chiar și inundații.”
Într-un articol de opinie publicat în The Lancet Neurology, cercetătorii implicați în acest studiu au susținut că bolile neurologice și psihiatrice și tratamentele lor pot submina capacitatea organismului de a se termoregula. În plus, însăși patofiziologia bolii poate fi agravată de răspunsurile termoreglatoare normale.
În timpul valului de căldură din 2003 ce s-a abătut asupra Europei, Franța a înregistrat 14,539 de decese în exces. Un fenomen similar s-a produs în Marea Britanie în 2022. „Nu la fel de major ca în Franța, unde aproximativ un sfert dintre decese au fost legate de boli neurologice, cronice sau acute, însă totuși o proporție semnificativă”, a precizat Sanjay Sisodiya referindu-se la situaţia din UK.
Pentru studiul întreprins, echipa de la UCL a revizuit 332 de articole științifice internaționale, publicate între 1968 și 2023. În baza studiului intitulat Global Burden of Disease 2016, cercetătorii au luat în considerare 19 afecţiuni ale sistemului nervos, printre care accidentul vascular cerebral, migrena, boala Alzheimer, meningita, epilepsia sau scleroza multiplă.
Analizând cercetările anterioare, noul studiu a relevat că incidența accidentului vascular cerebral ischemic crește odată cu creșterea temperaturii și a umidității în SUA și Coreea de Sud, în timp ce în Canada și Spania incidența accidentului vascular cerebral s-a mărit atunci când temperaturile au scăzut. În Madrid, spitalizările cauzate de Alzheimer au crescut cu 23% după ce temperatura maximă zilnică a crescut cu mai mult de 1°C peste pragul de caniculă de 34°C.
Cum afectează creierul temperaturile extreme?
Oamenii s-au adaptat la tot felul de condiții climatice diferite, atât prin procesul de termoregulare al organismului, cât și prin intermediul comportamentului. Ne punem paltoane, căciuli și mănuși iarna, de exemplu, și ne îmbrăcăm cât mai lejer vara pentru ca să fim confortabili din punct de vedere termic. Lucruri foarte importante, explică Sanjay Sisodiya, deoarece procesele din creier care ne mențin în viață și ne permit să ne adaptăm la toate aceste variații de mediu funcționează în anumite intervale de temperatură.
Însă odată ce limitele acestui interval sunt depășite, creierul nu mai funcționează la fel de bine. Oamenii încep să aibă diverse probleme de sănătate, ceea ce înseamnă că procesul de termoregulare este primul afectat.
CITIȚI ȘI: Legătura dintre climat și imunitate
Temperatura, variabila cea mai importantă privind sănătatea neurologică
Există o mulțime de factori legați de schimbările climatice care pot afecta creierul – nu doar temperatura, ci și umiditatea sau poluarea.
Temperaturile ridicate sunt însă primele care vor avea un impact major asupra sănătății creierului, lucru reflectat și în faptul că majoritatea celor 332 de studii analizate de cercetătorii de la University College London s-au aplecat asupra valurilor de căldură.
Canicule au existat din totdeauna, însă tendința este ca acestea să devină mai frecvente și mai intense ca înainte.
Nu doar căldura din timpul zilei, ci și cea din timpul nopții
Un somn bun este vital pentru vasta majoritate a oamenilor. Există persoane care se descurcă cu puține ore de somn, însă cei mai mulți dintre noi avem nevoie de o cantitate decentă de somn și, foarte important, de un somn de calitate pentru a putea funcționa a doua zi și în zilele următoare.
CITIȚI ȘI: Un somn bun pentru o sănătate bună
Știm deja că există o serie de afecțiuni neurologice care depind foarte mult de un somn adecvat, ca de exemplu epilepsia: în multe cazuri, crizele sunt mai prost controlate pe fondul unei lipse de somn.
În cazul caniculelor, temperaturile nocturne ridicate sunt dificil de suportat. Ele îngreunează răcirea corpului, lucru necesar pentru a adormi și a avea un somn de calitate. Din ce în ce mai mult temperaturile din timpul nopții vor deveni o problemă pentru populații întregi, dar mai ales pentru persoanele cu boli neurologice.
Desigur, mai multe studii sunt necesare, iar una din ariile ce vor avea nevoie de mai multă atenție este legată de locuințe, de izolarea și eficiența lor termică. Toate cercetările internaționale ce au făcut obiectul acestui studiu au luat în considerare temperaturile exterioare, nu și cele interioare. Or, gradul de confort termic variază în locuințe, funcție de anumiți factori.
De asemenea, multe dintre aceste studii au fost conduse de medici, experți în diferite domenii și boli, dar care nu înțeleg pe deplin impactul climei și al schimbărilor climatice. Este deci nevoie de studii interdisciplinare, de o conjugare a eforturilor de cercetare care să includă atât medici specialiști, cât și climatologi.
