Aproape jumătate din cazurile de demență ar putea fi prevenite prin eliminarea unor factori majori de risc.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, peste 55 de milioane de persoane suferă de demență la ora actuală la nivel mondial, peste 60% dintre acestea trăind în țări cu venituri mici și medii. În fiecare an sunt diagnosticate aproape 10 milioane de cazuri noi. Peste 25 de boli și afecțiuni diferite pot provoca demență, boala Alzheimer, care degradează ireversibil memoria şi limbajul pacienţilor, fiind cea mai frecventă dintre aceste patologii. Demența vasculară, demența frontotemporală și demența cu corpi Lewy sunt alte câteva tipuri majore.
Demența constituie a șaptea cauză de deces și una dintre cauzele majore de dizabilitate și dependență în rândul persoanelor în vârstă la nivel global.
În Canada, Societé Alzheimer estimează că la 1 ianuarie 2024, 733,040 de persoane trăiau cu demență și că până în 2030, circa un milion de canadieni vor suferi de tulburări neurocognitive.
Cum nu există un tratament medicamentos cu adevărat eficient pentru demență, prevenția joacă un rol crucial. Este de altfel și concluzia recent publicatului raport pe 2024 al Comisiei Lancet privind prevenirea, intervenția și tratarea demenței. Raportul prezintă cele mai promițătoare progrese înregistrate în acest domeniu, autorii săi afirmând în mod clar faptul că aproape jumătate din cazurile de demență ar putea fi prevenite prin eliminarea factorilor majori de risc.
Pentru a ajunge la această concluzie, Comisia a examinat studiile publicate începând cu 2020, anul de apariție al precedentului raport, privilegiind revizuirile sistematice și meta-analizele, adică studiile ce oferă cele mai bune și mai fiabile dovezi de care dispunem.
Aceste dovezi arată că majoritatea factorilor legați de demență pot fi modificați și că o concentrare asupra lor reduce riscul de îmbolnăvire. În acest scop, Comisia a recomandat o serie de acțiuni specifice, care se pot aplica pe parcursul vieții, și care se articulează de-a lungul a două axe principale: dezvoltarea rezervelor cognitive și fizice și reducerea oricăror leziuni cerebrale.
Dr. Alain Vadeboncoeur, urgentolog și profesor la Universitatea din Montreal, a explicat în revista L’actualité esențialul recomandărilor făcute de Comisia Lancet.
Prevenția timpurie
Prima măsură importantă este educația, ea constituind un factor de protecție pe termen lung. Educația nu se limitează doar la cea de la școală, subliniază dr. Vadeboncoeur, ci include activități de stimulare cognitivă desfășurate pe parcursul vieții – participarea la jocuri de societate, lectura regulată, deprinderea de noi abilități. Toate acestea contribuie la menținerea unei bune sănătăți cognitive de-a lungul anilor.
CITIȚI ȘI: Exercițiile mentale și demența
O altă măsură importantă este purtarea unei căști în sporturile de contact și în cazul mersului pe bicicletă, pentru a preveni traumatismele craniene. Este un fapt dovedit că aceste traumatisme cresc semnificativ riscul de demență și de aceea campaniile de conștientizare în acest sens sunt foarte necesare.
Mișcarea este, de asemenea, o parte esențială a prevenției. Persoanele care practică în mod regulat o activitate fizică au un risc mai scăzut de a fi atinse de demență la vârsta a treia. Exercițiile îmbunătățesc nu numai sănătatea cardiovasculară, ci și pe cea cognitivă, iar recomandarea de a practica o activitate moderată timp de cel puțin 150 de minute pe săptămână ar trebui urmată de cât mai mulți oameni, este de părere dr. Vadeboncoeur, care a creat în acest scop un grup pe Facebook numit Le Club des 150 minutes (grupul e public).
CITIȚI ȘI: Trei metode pentru a evalua riscul de accident vascular cerebral și demență
Reducerea tabagismului, acesta fiind cea mai mare otravă inventată de specia umană, este crucială în prevenirea demenței. Fumatul este asociat cu o multitudine de probleme de sănătate și mai multe tipuri de cancer și, nu în ultimul rând, cu un risc crescut de demență, în special din cauza efectului său asupra circulației sangvine cerebrale. De aceea programele de educație privind pericolele fumatului, prețurile ridicate menite să facă țigările mai puțin accesibile și serviciile de asistență pentru renunțarea la fumat sunt foarte importante.
Controlarea factorilor de risc
Hipertensiunea arterială reprezintă un alt factor de risc major pentru demență și de aceea se recomandă menținerea tensiunii arteriale sistolice (primul număr) sub 130 mm Hg începând de la vârsta de 40 de ani.
În același sens, detectarea și tratarea nivelurilor ridicate de colesterol LDL (colesterolul „rău”) în prima jumătate a vieții este foarte importantă, deoarece acesta contribuie la formarea plăcilor din artere, crescând riscul de boli cardiovasculare și deci și de demență. Ajustarea alimentației și anumite medicamente – statinele, de obicei – ajută la menținerea unui nivel sănătos de colesterol.
Încadrarea într-o greutate sănătoasă și tratarea cât mai timpurie a obezității contribuie la prevenirea diabetului și la reducerea probabilității de demență. Comisia amintește influența benefică a unei alimentații echilibrate și a activității fizice regulate.
CITIȚI ȘI: Obezitatea este un factor de risc major pentru boala Alzheimer
Reducerea consumului excesiv de alcool, legat de un risc crescut de demență, este la fel de esențială. Politicile de control a prețurilor și campaniile de conștientizare cu privire la riscurile alcoolului sunt absolut necesare pentru a descuraja consumul.
Reducerea expunerii la poluare este un alt element cheie, căci poluarea aerului reprezintă un factor de risc dovedit pentru demență. Politicile de mediu care vizează îmbunătățirea calității aerului, în special în zonele cu poluare ridicată, sunt esențiale pentru protejarea sănătății cognitive a populației.
Tratarea eficientă a depresiei este crucială, nu numai ca simptom al demenței, ci și ca factor de risc. Persoanele care suferă de depresie trebuie să aibă acces la îngrijiri adecvate, inclusiv psihoterapie și medicamente, pentru a-și îmbunătăți sănătatea mintală.
Combaterea izolării
Interacțiunile sociale regulate sunt benefice pentru sănătatea cognitivă. Prin natura sa, omul este o ființă sociabilă și de aceea un mediu ce permite o participare sporită la activități de grup și încurajează coabitarea contribuie, de asemenea, la reducerea riscului de demență.
În egală măsură, este important accesul la aparate auditive și reducerea expunerii la zgomot puternic. Netratarea pierderii auzului este un factor de risc major pentru demență. Mai multe studii au arătat că persoanele care folosesc aparate auditive sunt mai puțin susceptibile să sufere de demență.
CITIȚI ȘI: Pierderea auzului: Aparatele auditive reduc riscul de demență
Pierderea vederii este un alt factor care contribuie la izolare, limitând activitățile sociale și fizice ale unei persoane. Screening-ul și corectarea pierderii vederii reprezintă instrumente de combatere a demenței și de aceea monitorizarea regulată a sănătății vizuale și accesul la tratamente adecvate sunt esențiale, precizează dr. Vadeboncoeur.
Speranțele terapeutice sunt încă greu de realizat
Două tratamente anti-Alzheimer au fost aprobate de către FDA în Statele Unite începând din 2023: lecanemamb produs de Biogen şi donanemab de la Eli Lilly. Acestea acţionează prin combaterea formării plăcilor amiloide în creier, considerate a fi unul dintre principalele mecanisme ale bolii.
Efectele lor sunt însă modeste, efectele secundare sunt grave, iar costurile foarte ridicate. De aceea Uniunea Europeană a refuzat să autorizeze lecanemab, cazul donanemab fiind încă în aşteptare. În Canada, ambele medicamente sunt încă în studiu la Santé Canada.
În acest context, în care tratamentele medicamentoase s-au dovedit dezamăgitoare până în prezent, prevenția are, așadar, un mare potențial. Raportul din 2020 al Comisiei Lancet sublinia deja importanța prevenției, listând ca factori de risc educația deficitară, problemele de auz, fumatul, consumul excesiv de alcool, alimentația proastă, obezitatea, sedentarismul, poluarea aerului, depresia, izolarea, traumatismele craniene și hipertensiunea. În lumina ultimelor cercetări, au fost adăugate pierderea vederii și colesterolul ridicat.
