Demența nu este o consecință naturală și inevitabilă a procesului de îmbătrânire, ci o boală care poate fi prevenită.
„Bătrânețe, haine grele” spune o expresie care ne duce cu gândul că această etapă a vieții umane este o colecție de boli și suferințe. Realitatea însă, sprijinită de dovezi științifice, este că multe din afecțiunile pe care le asociem cu bătrânețea pot fi prevenite. Este și cazul demenței.
Demența este o boală progresivă a creierului care se manifestă prin probleme de memorie, dificultăți în a îndeplini activități zilnice, dificultăți de comunicare, schimbări de dispoziție, raționament sau de personalitate. Boala Alzheimer este cea mai frecventa cauză de demență.
În raportul său privind planul global de acțiune împotriva demenței (2017-2025), Organizația Mondială a Sănătății (OMS) subliniază faptul că demența poate fi prevenită prin alimentație și sport. Sfatul OMS pentru persoanele care doresc să își reducă riscul de demență este să acorde atenție sănătății lor generale. Mai exact, organizația recomandă exerciții fizice regulate, menținerea unei greutăți sănătoase, reglarea nivelului de zahăr din sânge și păstrarea colesterolului în limitele recomandate.
Experții recomandă, de asemenea, renunțarea la obiceiurile nesănătoase, inclusiv alcoolul și fumatul. Pe scurt, strategiile pe care le știți deja că sunt bune pentru sănătatea cardiacă și cea generală sunt în egală măsură bune și pentru creier.
Prevenirea demenței a devenit o prioritate la nivelul politicilor publice de sănătate deoarece aceasta este o boală care afectează aproximativ 50 de milioane de oameni în întreaga lume. Aproape 10 milioane de persoane dezvoltă afecțiunea în fiecare an, iar numărul ar urma să se tripleze până în 2050, estimează OMS.
Tulburarea cognitivă lejeră: Pot sportul și alimentația ajuta?
Exercițiile aerobice regulate și adoptarea unei diete sănătoase sunt recomandate ca instrumente cu potențial de a ne proteja împotriva demenței. Sunt ele utile și în cazul persoanelor atinse de un deficit cognitiv minor (mild cognitive impairment – MCI)?
Deficitul cognitiv minor se caracterizează printr-un declin ce poate fi ușor observat în ceea ce privește aptitudinile mentale și memoria, dar care nu afectează persoana într-atât încât să nu-și poată desfășura normal activitățile zilnice obișnuite. Majoritatea cazurilor de MCI evoluează în cele din urmă până la demență – de regulă Alzheimer, cea mai frecventă formă de demență la adulții în vârstă. Totuși, deficitul cognitiv minor nu progresează întotdeauna, ba chiar uneori dispare. Un stil de viață sănătos – dietă și exerciții regulate – poate încetini evoluția deficitului cognitiv minor existent sau îl poate chiar împiedica să apară.
Un mic studiu randomizat (tipul de studiu considerat cel mai solid) publicat online în decembrie 2018 de Neurology sugerează că o combinație între o dietă sănătoasă și exerciții fizice regulate poate ajuta în acest sens. Cercetătorii au studiat 160 de adulți în vârstă, sedentari, diagnosticați cu MCI, care prezentau unul sau mai mulți factori de risc pentru bolile cardiovasculare, cum ar fi colesterolul ridicat. Participanții au fost în mod aleatoriu împărțiți în diferite grupuri: unii au fost puși să facă exerciții aerobice de trei ori pe săptămână, alții să urmeze o dietă sănătoasă pentru inimă (așa-numita dietă DASH, Dietary Approaches to Stop Hypertension, promovată de National Heart, Lung, and Blood Institute din SUA pentru a preveni și controla hipertensiunea arterială), alții să combine exerciții aerobice cu dieta DASH, iar un al patrulea grup a primit, săptămânal, sfaturi pentru sănătatea inimii.
După șase luni, cei din grupul care s-a antrenat de mai multe ori pe săptămână au obținut o mică ameliorare în „funcția executivă” a creierului – acele abilități de gândire care ne ajută să planificăm și să organizăm. Cea mai mare schimbare s-a observat însă la persoanele care au combinat dieta DASH cu antrenamentul aerobic de trei ori o săptămână. Îmbunătățirea abilităților lor de planificare a fost echivalată cu o întinerire cu aproape zece ani a creierului, comparativ cu participanții la studiu care nu au exersat regulat sau nu și-au ameliorat dieta.
Concluziile acestui studiu demonstrează, încă o dată, că niciodată nu este prea târziu să începem să facem exerciții fizice și să mâncăm corect.
Ce este dieta DASH?
DASH este un acronim pentru Dietary Approaches to Stop Hypertension. Dieta a fost concepută în SUA (National Institutes of Health) și are ca scop prevenirea sau tratarea hipertensiunii fără medicamente. Ea presupune reducerea cantității de sare – pentru ca aceasta să nu depășească 2.300 de miligrame (mg) de sodiu pe zi, i.e. o linguriță de sare – și consumarea unor alimente variate, bogate în nutrieți precum potasiu, calciu și magneziu.
Urmând dieta DASH este posibil ca doar în două săptămâni tensiunea arterială să scadă cu câteva puncte. În timp, valoarea tensiunii arteriale sistolice ar putea scădea cu opt până la 14 puncte, ceea ce constituie o diferență semnificativă privind riscurile pentru sănătate.
DASH dieta pune accentul pe legume, fructe și lactate cu conținut scăzut de grăsimi și include cantități moderate de cereale integrale, pește, pui și nuci și semințe. Carnea roșie și dulciurile sunt permise doar în cantități foarte mici. Dieta DASH este una scăzută în grăsimi saturate – și grăsimi în general.
Este considerată una dintre cele mai sănătoase diete, fiind recomandată și pentru prevenirea osteoporozei, a cancerului, bolilor de inimă, accidentelor vasculare cerebrale și diabetului.
Ce înseamnă exerciții aerobice?
Aerobicul este o formă de sport cu multe beneficii pentru sănătatea inimii, îmbunătățind circulația sangvină. Printre beneficiile acestui tip de exercițiu fizic se numără fortificarea musculaturii inimii și scăderea tensiunii arteriale, îmbunătățirea dispoziției psihice și reducerea nivelului de stres, creșterea nivelului de oxigen în sânge, scăderea în greutate, tonifierea musculaturii și sporirea flexibilității, cu reducerea posibilității unor accidente musculare.
Iată câteva dintre cele mai populare exerciții aerobice: jogging, mersul pe jos, săritul coardei, ciclismul, înotul. Potrivit experților, o sesiune de exerciții aerobice trebuie să dureze cel puțin 15 minute fără pauză.
Rețineți însă că pentru cele mai bune rezultate de fitness și sănătate în general, efortul aerob trebuie să fie asociat cu cel anaerob (ridicare de greutăți și intervale de intensitate ridicată).
Termenii aerob și anaerob se referă la prezența, respectiv absența, oxigenului. Exercițiul aerobic îi cere organismului să utilizeze oxigen pentru a crea energie, este prelungit în timp, cu o cantitate scăzută de acid lactic și nu determină modificări deosebite ale frecvenței cardiace. Antrenamentul anaerob presupune un exercițiu de forță efectuat la o intensitate crescută, într-o perioadă scurtă de timp, antrenând o producție mare de acid lactic și modificări semnificative ale frecvenței cardiace (care însă se întoarce rapid la valoarea de bază). Principalul beneficiu al acestui tip de exercițiu este creșterea masei musculare – foarte importantă, căci odată cu vârsta, masa musculară se pierde în mod natural.
Acest articol a fost revizuit de dr. Alexandru Nicolescu-Zinca, director la Super-cliniques GMF-Réseau.