Activitățile mentale stimulante au potențialul de a reduce riscul de demență și pot beneficia persoanelor deja atinse.
În articolul intitulat Prevenirea demenței: Adoptați obiceiuri sănătoase zi de zi am arătat cum exercițiile fizice regulate, menținerea unei greutăți sănătoase, reglarea nivelului de zahăr din sânge și păstrarea colesterolului în limitele recomandate pot contribui la prevenirea demenței, alături de renunțarea la obiceiuri nesănătoase precum alcoolul și fumatul. Mai mult, un stil de viață sănătos – dietă și exerciții regulate – poate încetini evoluția deficitului cognitiv minor existent sau îl pot chiar împiedica să apară. Care este rolul exercițiilor mentale? Pot acestea preveni sau reduce riscul de a dezvolta demență? Pot ajuta în cazul celor atinși deja de această boală?
În ultimii ani, interesul științific privind rolul pe care exercițiile mentale îl pot juca în reducerea riscului de demență, precum și beneficiile pe care acestea le pot oferi celor care suferă de această boală, s-a intensificat. Astfel, numeroase studii au arătat că practicarea de-a lungul vieții a unor activități de stimulare a creierului este asociată cu o mai bună funcție cognitivă, cu un declin cognitiv redus și un mai mic risc de a dezvolta demență. Faptul de a ține mintea „în priză” ar putea contribui la crearea unor rezerve de celule sănătoase ale creierului și de conecții între ele, ce ar compensa deteriorarea cauzată de Alzheimer sau alte forme de demență. Deoarece creierul este capabil să compenseze și să funcționeze optim, instalarea demenței ar putea fi întârziată.
CE FEL DE EXERCIȚII MENTALE?
Exercițiile mentale pot fi – și trebuie să fie – o parte plăcută a vieții de zi cu zi. Orice tip de activitate mentală este, în principiu, benefică, însă cele care implică învățarea unor lucruri noi, care prezintă un grad rezonabil de complexitate și variație și pe care le practicăm frecvent sunt cele mai nimerite. Iată câteva exemple:
• Cititul
• Ascultatul radioului
• Mersul la muzee
• Cântatul la un instrument muzical
• Practicarea unui hobby
• Participarea la activități recreative – sport, dans, grădinărit, manifestări culturale, conversație
• Jocurile de societate
• Dezlegarea de cuvinte încrucișate
• Sudoku și alte puzzle
Multe din aceste activități presupun interacțiuni sociale și mișcare fizică. Cercetări recente sugerează că activitățile recreative care combină elemente mentale, sociale și fizice sunt cele care oferă cele mai multe beneficii privind reducerea riscului de demență. În ceea ce privește jocurile comerciale de „antrenament pentru creier” (eng. brain training games; există sute de programe de acest gen care pot fi descărcate contra cost), nu există – cel puțin deocamdată – dovezi științifice că ar ajuta în reducerea riscului de demență.
O precizare importantă este că vorbim de posibilitatea reducerii riscului de demență sau de întârzierea debutului acestei boli, nu de prevenirea demenței. Mulți cred că dacă practică anumite activități, ca cele enumerate anterior, nu vor dezvolta demență. Din păcate nu este chiar așa, însă la fel de important de precizat este că deși nu a fost dovedit că exersatul minții previne demența, acesta are potențialul de a micșora riscul și de a împinge cât mai mult momentul declanșării simptomelor. În plus, practicarea activităților care stimulează mintea are beneficii, bine documentate de studii științifice, nu doar asupra creierului, ci și la nivel de sănătate generală a organismului.
POT AJUTA EXERCIȚIILE MENTALE DACĂ DEMENȚA S-A INSTALAT DEJA?
Recentele cercetări în domeniu au încercat să răspundă (și) la întrebarea dacă exercițiile mentale pot ameliora capacitatea de gândire a persoanelor diagnosticate cu demență sau pot încetini rata declinului cognitiv. În aceeași măsură, cercetătorii au dorit să afle modul în care activitățile de stimulare a creierului pot contribui la îmbunătățirea calității vieții celor atinși de demență.
În baza acestor studii, există dovezi că declinul cognitiv și funcțional asociat acestei boli poate fi amânat printr-o continuă participare la activități ce stimulează mentalul. Persoanele cu demență trebuie încurajate, pe cât posibil, să-și mențină hobbyurile și îndeletnicirile uzuale. Implicarea socială și activitatea mentală – cu ajustările de rigoare, pe măsură ce boala progresează – sunt foarte importante pentru cogniția, funcționarea zilnică și bunăstarea mentală a persoanei care suferă de demență.
CE EXERCIȚII MENTALE POT AJUTA LA O PERSOANĂ CU DEMENȚĂ?
Cei care se află în primele faze se pot orienta spre una sau mai multe din activitățile listate anterior. Cei care se află într-un stadiu avansat ar putea beneficia de exerciții care se raportează la interesele și capabilitățile lor, ca de exemplu:
• Exerciții simple de calcul
• Cititul cu voce tare
• Povestitul
• Exerciții de imaginație care stimulează simțurile, ca de exemplu rememorarea unui peisaj/scene din natură
• Dansatul
• Cântatul la un instrument muzical
• Ascultatul muzicii
Este foarte important pentru cei care suferă de demență să continue practicarea activităților care le fac plăcere. Pentru a nu fi abandonate atunci când devin prea dificile, este bine ca acestea să fie adaptate sau făcute pe bucăți, pe cât posibil. Totuși, trebuie evitate cele care depășesc capacitățile persoanei, pentru a nu cauza frustrare și senzația de eșec.
Interacțiunile cu alte persoane, participarea socială și comunicarea se pot dovedi la fel de importante și benefice pentru o persoană atinsă de demență ca activitatea mentală propriu-zisă.
În încheiere, menționăm că deși demența este o boală a bătrâneții, procesele care duc la instalarea ei pot apărea la nivelul creierului cu decenii înainte de debutul bolii, ceea ce înseamnă că măsurile de reducere a acestui risc trebuie luate din timp, de la tinerețe chiar.
Acest articol a fost revizuit de dr. Alexandru Nicolescu-Zinca, director la Super-cliniques GMF-Réseau.
