Aprilie a fost a 11-a lună consecutivă în care s-au înregistrat temperaturi record pe Pământ.
Anul trecut planeta a cunoscut cel mai călduros an de când se fac măsurători, notează CBC.ca. Deși, considerând nivelurile actuale ale emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), nu a fost o surpriză prea mare faptul că 2023 a bătut precedentul record, stabilit în 2016, ceea ce a surprins a fost valoarea temperaturii medii globale măsurate. Potrivit Serviciul Copernicus privind schimbările climatice (C3S) al Uniunii Europene, 2023 a fost cu 1,48 °C mai cald decât media preindustrială din 1850-1900, depășind recordul din 2016 de 1,25 °C.
Unul din factorii care au contribuit la această încălzire majoră a fost fenomenul El Niño, o încălzire naturală, ciclică, într-o zonă a Oceanului Pacific, care poate determina creșterea temperaturii globale. Anul trecut, El Niño a început în iunie.
De obicei, atmosfera răspunde la acest fenomen în anul următor. Ar fi posibil deci ca 2024 să fie și mai cald decât 2023?
„Felul în care El Niño s-a manifestat la începutul anului și evoluția sa în lunile următoare sugerează că 2024 va fi aproape la fel ca 2023”, spune, potrivit aceleiași surse citate, Gavin Schmidt, director la Goddard Institute for Space Studies al NASA.
Însă sunt multe alte lucruri de luat în considerare. De exemplu, conform Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice din SUA (NOAA), El Niño se apropie de sfârșit, condițiile oceanice începând să treacă într-o fază neutră, cu șanse de 60% de a intra în faza de răcire numită La Niña.
Față de El Niño, La Niña tinde să aibă efectul opus asupra temperaturilor globale, dar asta nu înseamnă că planeta va cunoaște brusc temperaturi mai reci decât în mod normal.
Emisiile de GES au contribuit la recordul de căldură din 2023
El Niño și La Niña fac parte dintr-un model climatic recurent numit El Niño-Oscilația Sudică sau ENSO, care are loc la aproximativ fiecare șapte până la 10 ani.
Acest model este o descoperire relativ nouă, de aproximativ 60 de ani, ceea ce face ca oamenii de știință să nu aibă prea multe date istorice. Ce se știe însă cu certitudine este că nu toate evenimentele ENSO sunt la fel. El Niños pot fi ușoare, puternice sau, așa cum s-a întâmplat în 2015-2016, extrem de puternice, purtând denumirea de „super” El Niño.
Cu toate că 2023 nu a fost un an de „super” El Niño, recordul de căldură din 2016 a fost depășit, iar acest lucru se datorează în parte faptului că în intervalul de opt ani dintre cele două fenomene El Niño temperaturile globale au continuat să crească ca urmare a gazelor cu efect de seră degajate în atmosferă.
CITIȚI ȘI: Taxa pe carbon, foarte puțin înțeleasă de canadieni
Alți factori
Alți factori potențiali care ar putea explica temperaturile ridicate din 2023 sunt apele anormal de calde ale oceanelor și o reducere a aerosolilor care reflectă radiația solară înapoi în spațiu.
Anul trecut a marcat un record în ceea ce privește temperatura apelor oceanice: pentru prima oară, temperaturile medii globale ale suprafeței mării (sea surface temperatures, SST) – adică temperaturile apei de până la un metru adâncime – au depășit 1 C° în comparație cu nivelurile preindustriale.
O altă măsurătoare importantă este conținutul de căldură oceanică (ocean heat content, OHC), care se referă la temperatura de la 2,000 de metri adâncime. Și din acest punct de vedere 2023 a fost un an record, lucru deosebit de îngrijorător deoarece OHC este unul dintre indicatorii climatici critici. Oceanele, care acoperă peste de 70% din suprafața planetei, stochează mai mult de 90% din excesul de căldură al Pământului.
Principalul motor al acestei încălziri este reprezentat de emisiile de gaze cu efect de seră. Însă cercetătorii au descoperit un alt factor, o consecință neintenționată a unei măsuri de reducere a poluării atmosferice: diminuarea norilor cunoscuți ca urme ale navelor (ship tracks).
În timpul deplasării lor pe oceanele planetei, navele comerciale emit gaze de eșapament care includ sulf. Acesta contribuie la formarea norilor marini prin intermediul aerosolilor – cunoscuți ca ship tracks – care radiază căldură înapoi în spațiu.
În 2020, Organizația Maritimă Internațională a Națiunilor Unite (OMI) a impus reglementări ce au redus cu peste 80% poluarea cu sulf a navelor, îmbunătățind astfel calitatea aerului la nivel mondial. Numai că restricția a diminuat și cantitatea de nori care se formează în urma navelor și care ajută la răcirea planetei.
Prin reducerea drastică a numărului de urme lăsate de nave, Pământul s-a încălzit mai repede, au constatat câteva studii recente. Această tendință este amplificată în Atlantic, unde traficul maritim este deosebit de intens.
CITIȚI ȘI: 2024, anul Antropocenului
Recorduri de căldură succesive
2023 s-a remarcat prin faptul că temperaturile s-au instalat în zona de record la începutul lui iunie și au rămas așa inclusiv în luna aprilie a acestui an. Potrivit experților, chiar dacă La Niña intervine, temperaturile globale sunt atât de ridicate încât s-ar putea ca efectul său să nu fie prea mare în acest an. De notat că cea mai mare temperatură înregistrată în Canada a avut loc în timpul unei La Niña – mai precis în iunie 2021, în localitatea Lytton din British Columbia, unde au fost măsurate 49.6 grade Celsius.
„Chiar și cu o răcire provocată de intrarea într-o fază neutră și apoi în La Niña, posibil către sfârșitul anului, 2024 ar putea fi mai cald decât 2016 în prima sa parte și mai cald decât 2023 în cea de-a doua”, este de părere Karin Gleason, climatolog la NOAA.
La rândul său, Alvaro Silva, climatolog la Organizația Meteorologică Mondială, atrage atenția asupra faptului că deși există variații naturale, care fac unii ani mai reci decât cei anteriori, tendința pe termen lung continuă să fie una de încălzire.
„Avem această creștere în fundal pe care nu putem să o ignorăm. Vedem cum fiecare deceniu este mai cald decât precedentul”, a declarat el.
La jumătatea lunii aprilie, Berkeley Earth, o organizație independentă și non-profit de analiză a climei, a dat publicității previziunile sale, estimând că 2024 are o șansă de 59% să fie cel mai cald an înregistrat vreodată și o șansă de 41% să se claseze pe locul doi.
„În primele trei luni ale anului am văzut deja recorduri de temperatură în diferite regiuni din America de Sud, din Africa și Asia”, a spus Alvaro Silva. Recordurile se produc în multiple locuri de pe planetă iar acest lucru probabil va continua.”
Și, ținând cont că începutul sezonului de incendii a fost unul timpuriu în Canada (în Alberta, de exemplu), am putea avea din nou o vară dificilă din acest punct de vedere.
