Radicalii liberi contribuie la declanșarea mai multor boli și sunt considerați una din cauzele îmbătrânirii noastre. Printre bolile asociate radicalilor liberi se află cancerul, Alzheimerul, Parkinsonul, artrita, bolile cardiovasculare și multe altele. Ce sunt radicalii liberi, care este mecanismul ce îi generează, care este rolul lor și cum îi putem combate?

CE SUNT RADICALII LIBERI?
Tot ce ne înconjoară este format din atomi. Noi înșine suntem alcătuiți dintr-un număr imens de atomi. Atomii se grupează în molecule – o moleculă de apă, de exemplu, element fundamental pentru apariţia şi evoluţia vieţii, care compune 70% din organismul nostru, este formată din doi atomi de hidrogen și unul de oxigen.

Atomii conțin un nucleu, compus din protoni și neutroni, în jurul căruia orbitează electroni, care în mod normal se cuplează câte doi, alcătuind o combinație relativ stabilă. Când un atom pierde un electron, procesul se cheamă ionizare. Radicalii liberi sunt atomi ce conțin în structura lor un electron neîmperecheat. Acești electroni necuplați pot avea ca rezultat molecule instabile și foarte reactive.

Radicalii liberi sunt atomi sau molecule ce conțin în structura lor un electron neîmperecheat. Acești electroni au o energie ridicată ceea ce determină instabilitatea atomului/moleculei care îi conțin.

CUM APAR?
În fiecare zi, în fiecare celulă a corpului nostru, se formează mii și mii de radicali liberi. Ei sunt generați în mod natural de organism ca produse secundare a proceselor chimice, ca de exemplu metabolismul. În același timp, radicalii liberi pot fi generați și de factori care țin de stilul de viață, cum ar fi stresul, dieta proastă, poluarea, fumatul și alcoolul.

Există două feluri de radicali liberi: speciile reactive de oxigen (ROS) și speciile active de nitrogen (RNS), care sunt adesea considerate drept o subclasă a ROS. Mai multe detalii despre clasificarea radicalilor liberi pe Romedic.ro, articolul „Radicalii liberi”, și în lucrarea „Radicali liberi în sisteme biologice; efectele lor citogenetice”.

LA CE FOLOSESC?
Deși îi recunoaștem ca dușmani de temut ai sănătății și tinereții, radicalii liberi nu sunt întotdeauna dăunători. Din contră, ei sunt esențiali vieții. Capacitatea organismului nostru de a transforma aerul și alimentele în energie chimică depinde de o reacție în lanț a radicalilor liberi. Aceștia sunt, de asemenea, o parte esențială a sistemului imunitar, cutreierând organismul și atacând invadatorii străini. Radicalii liberi ajută la păstrarea homeostaziei organismului acționând ca transductori de semnal – homeostazia este un proces esențial supraviețuirii individului și se referă la capacitatea organismului de a rămâne la fel. Radicalii liberi sunt implicați și în producerea unui hormon numit tiroxină, hormon tiroidian ce are ca acțiune creșterea metabolismului bazal.

În concluzie, în cantități mici sau moderate, ROS și RNS sunt necesare bunei noastre funcționări. Problema apare în momentul generării unui exces de radicali liberi, desemnată ca stres oxidativ, care este foarte dăunător.

STRESUL OXIDATIV ȘI PERICOLUL RADICALILOR LIBERI
Odată ce se formează radicali liberi, poate apărea o reacție în lanț. Electronii preferă să fie în perechi, astfel că cei necuplați devin nerăbdători să-și găsească perechea și să devină stabili. Pentru aceasta radicalii liberi trebuie să ia un electron dintr-o altă moleculă (sau să renunțe la unul). Așadar un radical liber trage un electron dintr-o moleculă, lucru ce destabilizează molecula și o transformă într-un radical liber. La rândul ei, această moleculă ia un electron dintr-o altă moleculă, destabilizând-o și transformând-o într-un radical liber. Efectul de domino astfel creat poate fi perturbator și distrugător pentru o celulă. De ce? Deoarece această reacție în lanț poate duce la ruperea membranelor celulare, ceea ce poate modifica ce intră și iese din celulă. Reacția în lanț poate schimba structura unei lipide, făcând-o mai susceptibilă de a se depune într-o arteră. De asemenea, moleculele deteriorate pot suferi mutații și dezvolta tumori.

Atunci când există prea mulți radicali liberi și prea multe leziuni celulare vorbim de stres oxidativ. Acesta este practic un dezechilibru între ROS și acele molecule numite antioxidanți. El este asociat cu deteriorarea proteinelor, a lipidelor și a acizilor nucleici. Mai multe studii efectuate în ultimele decenii sugerează că stresul oxidativ joacă un rol în dezvoltarea multor boli ca degenerarea maculară, bolile cardiovasculare (ateroscleroză, ischemie, hipertensiune, cardiomiopatia și insuficiența cardiacă congestivă), anumite tipuri de cancer, emfizemul și astmul, alcoolismul, boala Alzheimer, boala Parkinson și alte boli neurologice precum scleroza multiplă, scleroza laterală amiotrofică, pierderile de memorie, artrita reumatoidă etc.

Pentru a combate stresul oxidativ:
■ Evitați fumul de țigară.
■ Reduceți la maxim consumul băuturilor alcoolice.
■ Faceți mișcare (cât mai mult în aer liber).
■ Protejați-vă de razele ultraviolete – folosiți creme cu cel puțin un SPF 30 (sun protection factor), limitați-vă expunerea la soare între orele 10:00 și 16:00 și nu frecventați saloanele de bronzaj.
■ Evitați expunerea îndelungată poluanți  – gaze de eșapament, detergenți etc.
■ Mențineți un regim alimentar echilibrat, cu cât mai multe legume și fructe organice.
■ Evitați suprasolicitarea intelectuală și fizică. Introduceți în programul dvs. zilnic pauze destinate odihnei și relaxării.

Antioxidanții sunt molecule care inhibă oxidarea altor molecule și apără organismul de efectele radicalilor liberi. Cel mai indicat este să ne luăm porția de antioxidanți din alimentație.

CE SUNT ANTIOXIDANȚII?
Antioxidanții sunt molecule ce neutralizează radicalii liberi, punându-le la dispoziție un electron, fără ca prin aceasta să se transforme ei înșiși în radicali liberi. Antioxidanții sunt extrem de utili în prevenirea efectelor patologice cauzate de acțiunea stresului oxidativ și de aceea prezența lor este vitală atunci când ne dorim un corp sănătos.            

Antioxidanții provin din mai multe surse, unii fiind produși în mod natural în organism, alții fiind introduși prin intermediul alimentației. Ei pot exista în mod natural în alimente sau pot fi sintetici și adăugați pentru beneficiile pe care le au asupra sănătății sau pentru conservare (ei împiedică oxidarea în alimente).

Antioxidanții cei mai importanți pentru organism sunt vitaminele A, C și E, beta-carotenul, bioflavonoidele, ubichinona (Coenzima Q10), seleniul, zincul, licopenul, luteina. Acidul alfa-linoleic (ALA), un acid gras esențial, și polifenolii au de asemenea o acțiune antioxidantă. 

Toate aceste substanțe trebuie introduse în corp prin alimentație. Studii întreprinse în ultima vreme au dovedit că aportul de vitamine sintetice (pilule) nu are același efect ca legumele și fructele proaspete, în pofida numeroaselor pretenții și asigurări date de companiile producătoare. O posibilă explicație ar fi faptul că în legume și fructe, vitaminele sunt înglobate în substanțe pe care organismul le asimilează cu mult mai bine decât pe cele obținute prin sinteză. 

Următoarele alimente sunt foarte bogate în antioxidanți: fructele goji, afinele sălbatice, nucile pecan, anghinarea (fiartă), boabe de soc (elderberries), fasolea boabe, merișoarele (cranberries), murele și coriandrul. Dintre ierburi și mirodenii, rețineți cuișoarele (clove), scorțișoara, măghiranul (oregano), turmericul, cacao, chimen (cumin), ghimbirul și busuiocul.

Acest articol a fost revizuit de dr. Alexandru Nicolescu-Zinca, director la Super-cliniques GMF-Réseau.

CITIȚI ȘI:
Mituri despre ceaiul verde

Postul intermitent și posibilele sale efecte asupra sănătății
Alimente pentru combaterea depresiei

LĂSAȚI UN MESAJ

Introduceti comentariul
Introdu numele

sixty eight − sixty one =