Mai puțin de două luni de expunere la algoritmul Twitter, actualul X, sunt suficiente pentru a înclina opiniile politice ale unui utilizator spre dreapta. Iar dacă acesta revine ulterior la un flux pur cronologic, schimbarea de atitudine nu este inversată, informează Agence Science-Presse.
Într-un studiu observațional desfășurat pe parcursul a șapte săptămâni în 2023 – și publicat recent în revista Nature – cercetători de la trei instituții europene au împărțit aproape 5,000 de utilizatori ai platformei X în două grupuri: într-unul cei care folosesc fluxul implicit „For You”, gestionat de un algoritm care selectează mesajele în funcție de preferințele detectate ale utilizatorului; în celălalt, cei care utilizează un flux cronologic, ce afișează exclusiv mesajele conturilor urmărite, în ordine cronologică.
Cei care, la începutul experimentului, au trecut de la fluxul cronologic la cel gestionat de algoritm, s-au dovedit la finalul acestuia mai predispuși decât anterior să prioritizeze politici favorizate de Partidul Republican – precum inflația sau imigrația – și mai înclinați să considere inacceptabilă ancheta penală desfășurată atunci împotriva lui Donald Trump. De asemenea, aceștia au devenit mai susceptibili de a adopta o poziție pro-rusă în contextul războiului din Ucraina.
Deloc surprinzător, cercetătorii au constatat că fluxul algoritmic a crescut procentul mesajelor provenite de la activiști de dreapta (cu 20%). În paralel, acesta a diminuat cu 57% vizibilitatea mesajelor produse de instituțiile de presă.
Trebuie totuși reamintit faptul că virajul spre dreapta al acestei platforme nu a început cu Elon Musk. Încă din 2022, un studiu concluziona că algoritmul a ceea ce se numea pe atunci Twitter amplifica mai mult conținutul de dreapta decât pe cel de stânga, în șase din cele șapte țări analizate.
Noul studiu are însă o implicația foarte îngrijorătoare, anume că acest efect persistă chiar și după ce utilizatorul revine la un flux cronologic. Aceasta este o lecție despre influența, poate subestimată, a algoritmilor asupra dezbaterilor politice și a alegerilor. În același timp, este și o lecție pentru cercetători, care adesea au omis să monitorizeze schimbările de atitudine după perioada acoperită de o analiză. „Un timp de procesare mai îndelungat ar ajuta la testarea persistenței efectelor identificate”, scriu autorii studiului, care menționează și faptul că studiile viitoare vor trebui „să exploreze efectele activării și dezactivării algoritmului pe diferite platforme și în țări diferite”.
