Joi, 16 mai, la Centrul comunitar 6767 Côte-des-Neiges, sala 694, va avea loc proiecția filmului documentar Au délà du papier/Beyond Paper, urmat de o întâlnire cu realizatoarea sa, cineasta de origine română Oana Șuteu Khintirian. Evenimentul este organizat de Asociația Culturală Română (ACR) și Comunitatea Moldovenilor din Quebec (CMQ).
Filmul, a cărui premieră a avut loc în cadrul Festivalului Internațional de Film de Artă (FIFA) 2023, s-a bucurat de critici elogioase, fiind recompensat, printre altele, cu premiului Cercle d’or pentru cel mai bun documentar la Festival cinéma du monde de Sherbrooke 2023.
În prezent, Au-delà du papier este nominalizat la Canadian Screen Awards (Les prix Écrans canadiens) la trei categorii: cel mai bun film documentar, premiul Ted Rogers – Oana Șuteu Khintirian, regizoare și Nathalie Cloutier, producătoare; cea mai bună imagine – Etienne Roussy; cea mai bună concepție sonoră – Catherine Van Der Donckt, Jean Paul Valard, Geoff Mitchell și Stéphane Cadotte. Ceremonia de decernare a premiilor CSA, prezentată de Academia Canadiană de Cinema și Televiziune, recompensează cele mai bune realizări din producția canadiană de film, televiziune și media digitală din 2023. Ea va avea loc pe 31 mai, la Toronto.
Cu o durată de 131 de minute, documentarul este vorbit în franceză, engleză, română, italiană, arabă și spaniolă, cu subtitrări în franceză.
Au-delà du papier scoate în evidență importanța și cultura scrisului, începând de la transcrieri după manuscrise de la marea Bibliotecă din Alexandria, la apariția primei prese Guttenberg în 1439 și evoluția ulterioară a scrisului, până la epoca actuală, în plină eră digitală, în care suntem martori la abandonul progresiv al hârtiei.
Într-un amplu interviu acordat Evei Halus pentru volumul IV al Convorbirilor cu personalități românești din Montreal (volum ce va fi lansat în vara acestui an), Oana Șuteu Khirintian a oferit mai multe detalii despre ideea și realizarea acestui film, la care a lucrat peste zece ani.
„După mai bine de zece de ani de documentare nu aveam răspunsuri, doar din ce în ce mai multe întrebări, de parcă mă pierdusem în biblioteca lui Babel. E foarte greu să scrii un scenariu, chiar și de documentar, și imposibil să planifici filmări fără să știi de unde pleacă povestea și unde va ajunge. Dar ce puteam să fac dacă la întrebările mele despre viitorul cărților, viitorul bibliotecilor, al educației și despre cine se va mai ocupa de arhivele de hârtie, nu existau – și nici azi nu există – răspunsuri?
Totuși, în adâncul sufletului, simțeam că filmul există și că trebuie să reușesc să îl povestesc.
Așadar m-am întors spre sursele inspirației mele: scrisorile la care bunica ținea atât de mult, documente frumos caligrafiate care vorbeau de armeni și de perioada primului pogrom, de masacrul Hamidian, biblioteca mamei pe care am văzut-o arzând în decembrie 1989 (Biblioteca Centrală Universitară din București, unde mama regizoarei a lucrat, și care a fost incendiată la Revoluție – n.a.) și cărțile care mi-au luminat copilăria în perioada dictaturii lui Ceaușescu și care m-au călăuzit toată viața. Gândindu-mă la toate acestea am simțit din nou în mine pulsând dorința de a face filmul. Mi-am dat seama că universalitatea poveștii pe care voiam să o aduc pe ecran pleca de la aceste momente semnificative din viața mea – ele erau de fapt inima filmului. A căuta un sens alături de familia mea, pentru copiii noștri, trebuia să devină coloana vertebrală a documentarului, firul Ariadnei care să mă ajute să ies din labirint.
Pentru asta însă trebuia să reușesc să împletesc adevărurile, documentele și faptele din viața personală cu situația din lume, în așa fel încât întrebările personale să rezoneze în oameni și să îmi permită să deschid ușa spre întrebări universale. Căci acestea erau cele care voiam să fie auzite, ca să găsim împreună răspunsurile potrivite pentru realitatea și situația fiecăruia. În cazul meu a fost Biblioteca Centrală Universitară din București, pentru alții a fost cea din Tombuctu. Scrisorile mele povesteau despre genocidul armean, dar câte alte scrisori nu există în fiecare familie, în fiecare cultură, fiecare poveste avându-și importanța ei?”
Într-adevăr, coloana vertebrală a filmului este această căutare personală care capătă accente universale și care ne amintește că învățarea și cunoașterea umană sunt mai presus de toate chestiuni de suflet și spirit.
Filmul va fi prezentat de la ora 17:00, proiecția fiind urmată de o sesiune de discuții cu Oana Șuteu Khintirian. Intrarea este liberă.
Repere biografie
Născută la București (mama sa fiind bibliotecară iar tatăl director de imagine), Oana Șuteu Khintirian trăiește la Montreal din 1995. După studii în cinema și arte digitale la Universitatea Concordia, realizează mai multe filme scurte și medii, cu focus pe dans, dintre care amintim Point de fuite (2006, 48 de minute), Traccia (2004, 3 minute), Coppia (2004, 5 minute) și Passare (2002, 5 minute). Acestea au fost realizate în colaborare cu dansatoarea și coreografa Ginette Laurin și compania de dans O Vertigo și au fost premiate la Montreal, Toronto și Praga.
Timp de mai bine de 15 ani, Oana Șuteu Khintirian a colaborat cu National Filmboard of Canada în calitate de regizor, editor, mentor și consultant, filmele la care a lucrat fiind difuzate atât în Canada (Radio Canada, CBC, Documentary Channel, TVOntario, Bravo!, Artv), cât și la nivel internațional (BBC, Channel 4, ARTE, TF1, TV5, PBS, ABC, SBS, RAI).
Trei filme notabile semnate de cineasta de origine română sunt rezultatul acestei colaborări: documentarele portret despre Paul-André Fortier (2012, 6 minute) și despre Marie Chouinard (2016, 5 minute), ambii dansatori și coreografi canadieni de renume internațional, precum și Flow: A Tribute to the Artists of “O” (2008, 52 de minute). Acesta din urmă, despre Cirque du Soleil și spectacolul „O”, a câștigat în 2009 Premiul Italia pentru Creativitate în înaltă definiție (Creativity in High Definition) și a avut multiple nominalizări la Canadian Screen Awards din partea Academiei Canadiene de Film și Televiziune.
Au-delà du papier este primul său documentar lungmetraj pe care îl regizează. Pe lângă film, Oana Șuteu Khintirian este și artist media, participând la expoziții la Muzeul de Artă Contemporană din Montreal, Künstlerhaus Mousonturm din Frankfurt și Image Forum de la Tokyo, printre altele.
 și Comunitatea Moldovenilor din Quebec (CMQ).){kind=link}