Cu ajutorul satelitului Gaia a fost obținută harta tridimensională a 1.7 miliarde de stele situate într-o sferă cu raza de circa 13.000 ani lumină față de noi. Această hartă ne va ajuta să înțelegem mai bine procesul de formare al stelelor, dinamica acestora dar și distribuția materiei întunecate din galaxia noastră.
Satelitul Gaia al ESA (European Space Agency) a fost lansat în 2013 cu scopul de a efectua măsurători ale stelelor din galaxia noastră, dar și a altor obiecte cosmice precum quasarii îndepărtați. Aflat la o distanță de circa un milion și jumătate de kilometri față de Pământ, satelitul Gaia are posibilitatea să facă măsurători în toate direcțiile. Cu o rotație completă la fiecare șase ore, satelitul realizează, la fiecare două luni, o hartă completă a stelelor, inclusiv a celor cu o luminozitate de milioane de ori mai mică decât a stelelor pe care le vedem cu ochiul liber de pe Terra.
În cadrul recentului International Air and Space Show de la Berlin au fost prezentate noile rezultate obținute cu Gaia: o hartă tridimensională a circa 1.7 miliarde de stele situate la distanțe față de noi de până la 13.000 ani lumină. Poziția acestor stele, precum și mișcarea unora dintre ele, au fost stabilite cu cea mai mare precizie posibilă până în prezent.
Până acum circa doi ani, se cunoștea mișcarea (direcția de deplasare și viteza) a doar două milioane de stele; la ora actuală, cu informațiile obținute de la Gaia, numărul acestora a ajuns la 1 miliard 700 de milioane. Stelele nu au poziții fixe și tocmai posibilitatea de a studia mișcarea lor ne ajută să înțelegem dinamica galaxiei noastre și a Universului. S-a putut observa cum stelele au mișcări ce nu corespund pe deplin cu ceea ce astronomii se așteptau, lucru ce ridică posibilitatea ca galaxia noastră să fi fost afectată de o ciocnire cu o altă galaxie.
Studiul mișcării stelelor permite oamenilor de știință să „măsoare” cantitatea de materie întunecată din Calea Lactee și distribuția acesteia. Prin forța gravitațională pe care o exercită, materia întunecată perturbă mișcarea stelelor față de ceea ce ar rezulta dacă am ține cont doar de forța gravitațională exercitată de materia vizibilă. Harta tridimensională a stelelor măsurate va permite deci obținerea și a unei hărți a materiei întunecate. Ea ar putea fi extrem de utilă și importantă pentru astronomi dar și pentru cercetătorii care caută această materie întunecată la acceleratoarele de particule și în laboratoarele subterane.
Pe lângă catalogul stelelor, Gaia a reușit să observe și să studieze un număr de circa 14.000 de asteroizi. Cunoaștem deci poziția acestora și astfel îi putem ține sub observație. Au fost observate și galaxii mai mici care orbitează în jurul galaxiei noastre, precum norul lui Magellan, acest studiu ducând la ipoteza că galaxia noastră ar fi luat naștere prin unirea mai multor galaxii mai mici.
Gaia a observat și catalogat și un număr de circa 500.000 de quasari îndepărtați, situați la miliarde de ani lumină față de noi. Quasarii, se crede, sunt alimentați de găuri negre masive situate în centru care „consumă” materia generând radiație electromagnetică extrem de intensă. Fiind la miliarde de ani lumină distanță, aceștia au luat naștere când Universul era mult mai tânăr. Studiul quasarilor este important atât pentru cunoașterea evoluției Universului cât și pentru a avea un sistem de referință pentru misiunile spațiale.
În următorii ani, Gaia va continua să observe stelele Căii Lactee și Universul. Harta stelelor observate se va mări, ajungând să conțină stele situate până la o distanță de circa cinci ori mai mare decât cea actuală. De asemenea, alți asteroizi și quasari vor fi observați, ceea ce ne va ajuta să dobândim o înțelegere mai profundă a locului nostru în Univers.
