Iuliana Irimia, graficiană și ilustratoare, este o tânără talentată pe care am descoperit-o în cadrul unei expoziții recente găzduite de Galeria Valmi și pe care dorim să o prezentăm și cititorilor publicației Accent Montreal. O artistă vizuală aflată la început de drum, cu un mare potențial și deja câteva realizări notabile, despre care Eva Halus a invitat-o să vorbească.
Eva Halus, Accent Montreal: Iuliana Irimia, ai participat recent la un proiect inedit al Muzeului de artă din Montreal (MBAM): crearea unei picturi murale în luna martie și ștergerea ei, live, în fața publicului, în luna septembrie. Despre ce este vorba?
Iuliana Irimia: Această pictură murală a făcut parte din expoziția celebrei pictorițe indiene Nalini Malani, Par-delà des frontières (prima sa expoziție individuală în Canada), la Musée des beaux-arts de Montréal. Murala a făcut parte din seria de performance art a acestei artiste, intitulată City of Desires, care prin desenarea și apoi ștergerea scenelor și personajelor ilustrează efemeritatea imaginilor ce formează existența noastră în lume. Neputând veni aici și pentru a crea o punte cu comunitatea montrealeză, Malani a ales două artiste muraliste din Canada pentru a realiza pictura: pe mine și pe Cassandra Dickie, muralistă stabilită la Ottawa.
Nalini Malani
Recunoscută ca pionieră a artei video în India, Nalini Malani (n. 1946) a evoluat în domeniul artei multimedia încă din anii ’60. De-a lungul carierei sale ce se întinde pe cinci decenii, artista a abordat tematici precum inegalitatea dintre sexe, conflictele civile sau memoria colectivă. Ele sunt bine ancorate în istorie, filozofie și mitologie. Practica sa artistică a integrat animație, artele scenei, arta video și cinematografică, fotografie și pictură.
Laureată în 2019 a premiului Joan-Miro, acordat de către Fundația Joan-Miro din Barcelona, artista s-a aflat la Musée des beaux-arts de Montréal cu expoziția intitulată „Par-delà des frontières” (23 februarie – 20 august 2023). Aceasta a fost prima sa expoziție individuală în Canada și cea de-a 31-a expoziție muzeală personală la scară internațională, după cele de la Centre Pompidou (Paris), Galeria Whitechapel și Galeria Națională (Londra), M+ (Hong Kong), Galeria Australiei de Sud (Adelaide), pentru a nu menționa decât câteva dintre ele.
Pe lângă instalația murală realizată de Iuliana Irimia și Cassandra Dickie, expoziția a inclus opere recente, de format mare, selecționate dintre cele mai importante creații ale artistei din ultimii ani.
EH: Cum s-a născut acestă colaborare?
II: Pe colega cu care am realizat pictura murală am cunoscut-o la Colegiul Dawson, în timpul studiilor din programul de Ilustrație și Design. Povestea cu artista indiană este mai lungă. În vara trecută am întâlnit o tânără care lucra pentru lndmrk, companie care produce instalații de artă pentru orice ocazie, de la imobiliar la mall-uri și magazine, și care s-a ocupat de găsirea artiștilor pentru realizarea muralei de la Muzeul de Artă din Montreal, în absența artistei indiene. I-am prezentat portfolio-ul meu, iar în ianuarie 2023 m-a angajat pentru acest proiect. Nu sunt foarte mulți artiști care lucrează în cărbune, și și mai puțini care lucrează în cărbune pe format mare. Profilul meu s-a potrivit perfect cu ceea ce se cerea. Pe Nalini Malani am cunoscut-o ulterior pe ZOOM, discutând cu ea îndelung despre demersul artistic al operei sale murale.
EH: Ce a reprezentat așadar această lucrare?
II: Personajul principal al muralei, desenată în cărbune și marker, a fost o fetiță care semăna foarte mult cu Alice din celebra poveste Alice în Țara Minunilor a lui Lewis Carroll. Ea a fost reprezentată ca fiind captivă între război (reprezentat prin avioane) și cei care au ales să-l perpetueze pentru a-și alimenta propriile dorințe (putere, bani, influență etc). Aceștia din urmă au fost evocați prin intermediul Regelui Ubu, personaj luat din piesa de teatru cu același nume a lui Alfred Jarry, piesă considerată precursoare a dadaismului, suprarealismului și teatrului absurd. Personajul principal, Regele Ubu, este notoriu pentru modul său infantil în care relaționează cu lumea în care trăiește și este astăzi comparat cu omul modern, tot mai avid de recompensă personală. Prin el, Jarry satiriza pe atunci puterea și decadența burgheziei.
Aceste desene sunt traversate de linii roșii, negre și verzi, inspirate de modelul unei rochii pentru fetițe. Mâinile care apar în desen sunt de fapt semne folosite în ASL (American Sign Language – limbajul utilizat pentru surdo-muți – n.a). Fiecare pictogramă este o literă, fără legătură între ele, tocmai pentru a sugera mai bine greutatea comunicării într-o lume din ce în ce mai haotică.
Acel performance art de la sfârșit a dorit să reliefeze faptul că în ciuda „ștergerii”, cicatricile produse de război rămân. Actul ștergerii a fost însoțit de muzică, compusă pe versurile poetului indian (din secolul XIV) Kabir, poezia respectivă fiind o metaforă a vieții. Primul act al ștergerii desenelor în cărbune a fost realizat cu hârtie din jurnalul Financial Times, apoi versurile poeziei The Jabberwocky a lui Lewis Carroll au fost adăugate prin ștergerea desenului cu o gumă. În final, am utilizat alcool pentru a face să curgă partea executată cu marker roșu, simbol al sângelui vărsat în război.
Ștergerea lucrărilor murale ale lui Nalini Malani din seria City of Desires este ținută secret până în ultimul moment. De obicei, artista cere ajutorul publicului pentru acest performance art, însă de data aceasta a decis că prin realizarea desenului și ștergerea lui de către două artiste canadiene, murala va avea mai mult impact.
EH: Înțeleg deci că realizarea muralei a fost o colaborare constantă între voi și Nalini Malani.
II: Da, procesul de creație s-a întins pe o perioadă mai lungă și a inclus multe întâlniri pe ZOOM cu Nalini Malani, la care au participat și lucrători de la muzeu. Malani ne-a vorbit despre viziunea sa în legătură cu desenul muralei și ștergerea acestuia, dar a fost deschisă la sugestii. Ne-a trimis elementele componente ale desenului, după care eu a trebuit să fac un „mockup” ca să le pot proiecta pe perete și apoi desena. Contribuția mea și a colegei mele a constat în reinterpretarea personajelor, pentru că în original nu fuseseră desenate în cărbune, iar noi trebuia să reușim să păstrăm caracteristicile lor și în acest mediu. A trebuit să experimentăm și să aplicăm propria noastră tehnică. Cum mâinile noastre erau cele mai nimerite pentru a desena în cărbune, pot spune că ne-am pus literalmente identitatea pe perete. De asemenea, la nivel de performance art, turnarea alcoolului pe desenul în marker roșu îmi aparține în totalitate.
EH: Considerând anvergura acestei colaborări și a creației ce a rezultat, ai mai avut timp anul acesta și pentru alte proiecte?
II: Da, în iunie am fost foarte bucuroasă să particip și la Festival MURAL de Montréal. E un festival pe care îl aștept cu nerăbdare în fiecare an, pe care l-am urmărit mereu de pe margine, iar faptul că am fost inclusă în ediția din acest an a fost extraordinar!
În timpul festivalului, bulevardul St-Laurent se închide circulației rutiere și mici artizani împreună cu restaurante, buticuri și diverse magazine își etalează produsele în aer liber. Printre multele activități organizate la exterior, artiști ca mine crează tablouri de format mare în direct. Am ales să pictez un tablou suprarealist care să exprime sentimentul meu de a fi în sfârșit participantă la un festival pe care îl admiram de mult.
EH: Observ că preferi să lucrezi opere de mari dimensiuni. Te rezumi doar la asta sau ai și alte preocupări în artă?
II: Deocamdată nu, dar fac „variațiuni” pe aceeași temă, dacă se poate spune așa, pentru că tot în iunie am participat și la un alt festival de artă urbană numit Breaking Walls, de această dată asigurând legătura între administrația festivalului, benevoli și artiști. A fost fascinant ca după ce am participat la Festivalul Mural de pe bulevardul St-Laurent, să juxtapun experiența acumulată la acest festival consacrat deja cu contribuția la lansarea unui festival nou al aceleași comunități artistice.
EH: În luna august te-ai alăturat grupului de artiști care au expus la Galeria Valmi (8 august – 6 septembrie 2023), unde ai prezentat două tablouri.
II: A fost pentru prima dată când am expus într-o galerie de artă românească. Doamna Valeria Gruia are o galerie foarte frumoasă și am fost foarte fericită că mi-a acordat spațiu ca să expun alături de dumneaei și de alți câțiva pictori, inclusiv de origine română, ca: Maggie Romanovici, Georgeta Sevan și Doina Falcon. Valeria a avut amabilitatea să-mi împărtășească din cunoștințele ei în materie de pictură, mai ales acuarelă. Stilul meu personal combină figuri și peisaje într-o manieră suprarealistă, într-o atmosferă de multe ori serenă și onirică. Am ales să expun două tablouri care evocă lumea viselor: Tea Time și Coral Oasis.
EH: Practica ta artistică gravitează în jurul colaborărilor la diverse proiecte de artă contemporană de vârf, participărilor la diverse festivaluri și are un vizibil impact asupra artei performative cu public. Ai sau ai avut de curând și alte proiecte, de altă natură?
II: Da, pe un plan mai personal, am avut marea bucurie să colaborez chiar cu mama mea, Maria Rusu, la crearea unei cărți pentru copii, intitulată The Kid in the Wall. Firul poveștii o urmează pe April, o fetiță care poate să înțeleagă cu pisicile și să vorbească cu ele, care duce o viață normală până în ziua în care descoperă un pasaj spre o altă lume ascuns în casa ei. Povestea este scrisă de mama mea, iar eu am făcut ilustrația și punerea în pagină. Cartea, auto-editată în 2021, este disponibilă în format Kindle pe Amazon.ca.
EH: Felicitări, Iuliana, și mult succes în următoarele tale proiecte!
Iuliana Irimia, repere biografice
Pasionată de desen din copilărie, Iuliana Irimia (născută în 1991 și stabilită cu părinții la Montreal în 1995) a urmat cursuri de artă la Colegiul Dawson (ilustrație și design), Universitatea Concordia (pictură și desen) și Syn Studio (storyboarding și narație vizuală, anatomie avansată și pictură numerică). A practicat grafica și a primit comenzi în privat, până ce s-a familiarizat cu lumea aparte a picturii murale.
În mai 2018 a semnat primul său contract cu Centrul Național de Arte din Ottawa pentru a contribui la pictarea solului unui spațiu ce a servit la prezentarea unei piese de teatru. A continuat să lucreze pe cont propriu până ce a fost solicitată de compania Lndmrk ca să realizeze marea pictură murală de la MBAM. În prezent, ea este fascinată și stimulată de crearea operelor de artă la scară mare.
O găsiți pe Instagram și îi puteți vedea creațiile pe site-ul său, la www.iulianairimia.com.
