Alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai au înregistrat cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 de ani. Grupurile de centru-dreapta (PPE) și centru-stânga (S&D) au pierdut fotolii parlamentare, însă euroscepticii, deși au câștigat în câteva țări, nu au recoltat atât de multe voturi pe cât se credea. În România, rezultatul acestor alegeri, cuplat cu cel de la referendumul pentru justiție, constituie o dublă lovitură pentru PSD.
Prezență mare la vot
50,94% este media prezenței la vot în ansamblul UE, Belgia înregistrând o rată de participare la aceste alegeri de 88,5%, iar Slovacia una de 22,7%. România este prima țară deasupra mediei, cu o prezență la vot de 51,1% – o foarte bună performanță, căci la precedentele alegeri europarlamentare românii au mers la vot în proporție de doar 32,44%, în timp ce media europeană s-a situat la 42,61%.
În ansamblul Uniunii, mobilizarea la vot a fost mai mare la aceste alegeri – cea mai mare din ultimele două decenii – deoarece ele au fost percepute ca un moment crucial pentru UE, confruntă cu pericolul naționalismului și al populismului.
Cum arată configurația politică în PE
Deși Partidul Popular European (PPE) a câștigat alegerile iar Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) s-a situat pe locul doi, cele două grupuri politice tradiționale de centru-dreapta și respectiv centru-stânga au pierdut, împreună, peste 70 de fotolii parlamentare și odată cu ele și majoritatea în Parlamentul European. Figurile simbol ale acestor două grupuri politice sunt cancelarul german Angela Merkel pentru PPE și premierul spaniol Pedro Sanchez pentru S&D (de altfel, socialiștii au înregistrat cel mai răsunător succes la aceste alegeri în Spania). Din România, PNL, UDMR și PMP fac parte din grupul Partidului Popular European, iar PSD și Pro România se înscriu în tabăra socialiștilor.
În același timp, grupul liberal ALDE (Alliance of Liberals and Democrats for Europe), care îl include pe președintele francez Emmanuel Macron și la care este afiliată Alianța 2020 USR PLUS, a obținut câștiguri substanțiale, de peste 30 de locuri în plus față de legislatura precedentă. Acest lucru îi conferă rol important în nominalizările pentru funcții cheie ale UE.
Semnificativ este și faptul că Verzii au înregistrat un succes istoric la aceste alegeri – aproape 20 de fotolii în plus față de 2014. Principalul suport al verzilor a venit din nordul Europei, din Franța, Germania, Marea Britanie și Irlanda, țări unde marșul tinerilor pentru mediu din luna martie s-a bucurat de o participare largă. Succesul Verzilor este un semnal că mediul și fenomenul schimbărilor climatice vor fi mai prezente pe agenda europeană, căci aceste subiecte îi preocupă pe cetățenii europeni.
Așa cum era de așteptat, extrema dreaptă a înregistrat succese în Franța și Italia, unde a câștigat cele mai multe voturi. Europa Națiunilor și a Libertății, grup care reunește Rassemblement national a lui Marine Le Pen și Liga lui Matteo Salvini, își va spori locurile în PE, de la 37 la 55. Totuși, rezultatele din Franța sunt grăitoare în ceea ce privește insuccesul populismului, naționalismului și extremei drepte de a se implanta mai mult în Europa: distanța dintre Rassemblement national a lui Marine Le Pen și Coalition Renaissance, a doua clasată, care include și La République En Marche a președintelui Macron, este sub un procent. Mai mult, față de 2014, Rassemblement national este în scădere – lejeră, într-adevăr, de 1,5%, dar totuși scădere.
CITIȚI ȘI: Despre populism, de la stânga la dreapta
În cest context, reținem faptul că deși principalele două grupuri nu mai dețin majoritatea cumulată, problema unei alianțe cu extrema dreaptă nu se pune, deoarece familiile politice tradiționale vor putea forma o majoritate în noul Parlament European.
Detalii despre rezultatele obținute în ansamblul Uniunii, în fiecare țară și pentru fiecare grup politic în parte aici.
În România
Pe lângă faptul că Partidul Național Liberal (PNL) a obținut victoria, alte două elemente atrag în mod particular atenția: faptul că PSD a pierdut, înregistrând un minim istoric la europarlamentare, și că Alianța 2020 USR-PLUS, formată cu puțin timp înaintea alegerilor, a obținut un rezultat foarte bun. Românii au respins atitudinea PSD în privința justiției și legislației anticorupție, care a atras critici din partea UE, și și-au afirmat în mod clar atașamentul pentru democrație și valori europene.
Și de data aceasta însă, votul în diasporă a întâmpinat dificultăți în țări precum Spania, Italia, Germania, Marea Britanie, Belgia sau Danemarca. Cozile au fost infernale iar cererea de a fi prelungit programul de vot a fost refuzată de autoritățile române, astfel că mii de cetățeni nu au reușit să-și exprime dreptul de vot până la ora închiderii urnelor. Această situație – o reeditare a celei de la prezidențialele din 2014, în ciuda sporirii numărului de secții de votare – a redeschis dezbaterea privind extinderea votului prin corespondență la alegerile prezidențiale, ce vor avea loc în această toamnă.
CITIȚI ȘI: Alegeri europarlamentare 2019 și referendum pentru justiție: Cum au votat românii din Montreal? Rezultate finale
Dacă în România și în ansamblu, PNL a câștigat alegerile, în diaspora Alianța 2020 USR-PLUS a recoltat cele mai multe sufragii, peste 43%. Este deci de presupus că votul neexprimat de atât de mulți cetățeni români din străinătate a penalizat această alianță, devansată de PSD doar prin câteva mii de voturi.
Rezultatele se prezintă astfel (țară + diaspora): PNL – 26,71%, PSD – 22,85%, USR-PLUS – 21,49%, Pro România – 6,74%, UDMR – 5,77%, PMP – 5,74% , ALDE – 4,18%, Alții – 6,52%. Mai multe detalii aici.
Iată, spre comparație, situația la alegerile europarlamentare precedente (2014), pentru formațiunile politice care au întrunit pragul minim: PSD-PC-UNPR – 37,60%, PNL – 15%, PDL – 12,23%, UDMR – 6,3%, PMP – 6,21%.
