Mai este feminismul pertinent în Occident, în țări prospere și dezvoltate precum Canada? Bătălia pentru dreptul de vot s-a încheiat de mult, femeile au acces pe piața muncii și depășesc în multe domenii numărul bărbaților care absolvă învățământul superior. Femeile au joburi, conturi bancare și din punct de vedere legal, aceleași drepturi ca bărbații. Nu puțini sunt deci cei care cred că feminismul occidental al secolului XXI este redundant, că nevoia de a mai lupta pentru drepturile femeilor este inexistentă.  

În cultura românească, de 8 Martie femeile primesc flori și li se urează La mulți ani, însă menirea acestei zile este de a celebra realizările sociale, economice, culturale și politice ale femeilor și mai ales de a provoca o reflecție asupra a ceea ce mai este de făcut pentru a crea o veritabilă egalitate de șanse privind accesul la puterea economică şi politică. Grație mișcării feministe avem drept de vot, drept la educație, drepturi reproductive, însă lupta pentru drepturile femeilor nu este încheiată. Exemplul Canadei este elocvent în acest sens.

Canada este una dintre cele mai avansate țări privind egalitatea de gen. Declarându-se feminist convins și numind un număr egal de femei și bărbați în guvern, Justin Trudeau a devenit rapid un simbol al egalității de gen pe scena internațională. Într-adevăr, Canada este una din țările cu reale progrese în această direcție. Femeile beneficiază aici de protecție constituțională împotriva discriminării, prin intermediul Cartei de Drepturi și Libertăți, ele reprezintă 60% din totalul absolvenților de studii superioare iar pe piața muncii este o afluență de femei – 82% față de 65% în anii ’80 (Sursa: Statistique Canada).

Considerând însă faptul că femeile muncesc, în medie, de două ori mai mult ca bărbații fără a fi remunerate, având grijă de copii și de membrii în vârstă ai familiei, că diferențele de salarizare între femei și bărbați persistă și sunt semnificative și că violența pe motive de gen este încă gravă și foarte prezentă, tabloul canadian al egalității de gen nu mai e chiar atât de roz.

DIFERENȚELE DE SALARIZARE
Potrivit Statistique Canada (date din 2016), femeile care lucrează full-time câștigă 74,2 cenți față de un dolar câștigat de bărbații care lucrează, la rândul lor, la timp plin. O altă măsurătoare care ține cont de faptul că, în general, bărbații muncesc mai multe ore (remunerate) decât femeile arată că acestea primesc 87,9 cenți pentru fiecare dolar pe care bărbații îl câștigă.

Aceste disparități există în toate provinciile și toate grupele ocupaționale majore (cu variații) și nu au cunoscut ameliorări semnificative în ultimele două decenii, deși nivelul de educație în rândul femeilor este superior față de cel al bărbaților iar accesul lor pe piața muncii este în creștere, așa cum am menționat anterior.

În 2015, femeile constituiau doar 12% din totalul membrilor consiliilor de administrație ale companiilor listate în cadrul TSX (Toronto Stock Exchange); doar 29% dintre acestea aveau o femeie pe post de director și aproape 50% nu numărau niciuna în consiliile lor de administrație. Din totalul de 710, doar cinci companii aveau consilii de administrație compuse în proporție de 50% (sau mai mult) din femei (Sursa: Osler, „Women in leadership roles at TSX-listed companies”).

Cu alte cuvinte, deși performează mai bine la nivel academic, femeile din Canada încă se confruntă cu un patriarhat profesional, neavând acces la poziții cheie de putere precum vice-președinte sau CEO.

Consecințele acestor inegalități sunt multiple și pe termen lung. Ele afectează capacitatea femeilor de a economisi, făcând ca la vârsta de aur acestea să cunoască o rată a sărăciei mult mai ridicată decât bărbații. Ele afectează de asemenea și capacitatea femeilor de a deține o proprietate sau de a asuma o chirie, situație ce poate deveni dramatică în cazul în care o femeie este victima unui abuz.

VIOLENȚA PE MOTIVE DE GEN
Violența împotriva femeilor este încă foarte prezentă în Canada. Iată câteva date care ilustrează amploarea acestei probleme (Sursa: Canadian Women’s Foundation):
■ Rata feminicidului rămâne încă sus – în medie, o femeie este omorâtă la fiecare șase zile de către partenerul ei.
De la vârsta de 16 ani, 50% dintre femeile Canadei au avut parte de cel puțin un incident în care au fost victimele violenței fizice sau sexuale.
■ 67% dintre canadieni cunosc o femeie care a fost victima abuzului fizic sau sexual.
■  În fiecare noapte, peste 6,000 de femei și copii caută refugiu în adăposturi, deoarece acasă nu sunt în siguranță.
■ Pe lângă serioasele costurile sociale, violența împotriva femeilor are și costuri financiare semnificative. Cu toții plătim un preț usturător, căci costurile asociate îngrijirilor medicale, vizitelor la urgență, serviciilor sociale și juridice, pierderilor de venit și productivitate se ridică la 7,4 miliarde de dolari anual.
■ Violența pe motive de gen are un impact profund asupra copiilor. Copiii care sunt martorii violențelor domestice se confruntă cu o rată dublă a tulburărilor psihiatrice față de cei care provin din familii normale.

Care sunt factorii sociali ce influențează rata violenței împotriva femeilor? Dificultățile de a accesa o locuință securitară la un preț abordabil este unul dintre acești factori, în special în cazul femeilor cu copii. Aceasta reprezintă una din principalele bariere pe care femeile le întâmpină atunci când vor să-și părăsească partenerul abuziv. Situația este cu atât mai dramatică cu cât adăposturile sunt mai tot timpul la capacitate plină și deci deseori nevoite să refuze femei victime ale violenței.

Peste 1,5 milioane de femei canadiene trăiesc cu un venit minim. Sărăcia le ancorează în relații abuzive pentru că financiar ele sunt dependente de partener. A pleca înseamnă deci o alegere între violență și sărăcie, căci potrivit statisticilor, o femeie care-și părăsește partenerul pentru a-și crește singură copiii este de cinci ori mai susceptibilă să trăiască în sărăcie decât dacă ar fi rămas acasă.

Reducând sărăcia, se reduce și violența împotriva femeilor, iar asta ne poartă din nou la diferențele de salarizare dintre femei și bărbați și la consecințele lor profunde.

Pentru toate aceste motive, feminismul este încă foarte necesar. Mișcarea feministă nu este altceva decât o mișcare socială care luptă împotriva inegalității de gen, împotriva unor mentalități învechite ce se opun egalității în drepturi a femeii cu bărbatul în toate sferele de activitate. Or, este clar că mai avem de luptat.