Un raport publicat de Council of Canadian Academies (CCA) a analizat impactul pe care reticența vizavi de vaccinuri l-a avut în Canada asupra îmbolnăvirilor de COVID-19, spitalizărilor și deceselor, pe parcursul a nouă luni de pandemie.
Dezinformarea privind COVID-19 a dus la pierderea a cel puțin 2,800 de vieți omenești și a costat 300 de milioane de dolari în cheltuielile spitalicești în perioada martie – noiembrie 2021. Aceasta este concluzia unui raport publicat la sfârșitul lunii ianuarie 2023 de Council of Canadian Academies (CCA), o organizație de cercetare independentă și non-profit. Raportul, intitulat „Fault Lines”, a fost realizat pentru Innovation, Science and Economic Development Canada (ISED).
Potrivit CBC, autorii raportului sugerează că dezinformarea a contribuit la faptul că peste două milioane de canadieni au refuzat să se vaccineze. Dacă mai multe persoane s-ar fi vaccinat atunci când vaccinurile le-au fost oferite pentru prima oară, Canada ar fi putut înregistra aproximativ 200,000 de cazuri de COVID mai puține și 13,000 de spitalizări în minus.
Alex Himelfarb, președintele grupului de experți care a întocmit raportul, este de părere că aceste estimări sunt foarte conservatoare, deoarece cercetătorii s-au aplecat doar asupra unei perioade de nouă luni din pandemie.
„Este destul de clar că zeci de mii de spitalizări s-au întâmplat din cauza dezinformării”, a declarat Himelfarb potrivit sursei citate. „Și suntem siguri că acestea sunt estimări conservatoare”.
El a mai spus că estimarea de 300 de milioane de dolari se referă doar la costurile spitalicești, studiul neincluzându-le pe cele indirecte asociate unor factori precum intervențiile chirurgicale elective întârziate și salariile pierdute.
Mai multe studii au arătat că vaccinarea reduce riscul îmbolnăvirii de COVID și de spitalizare. Potrivit celor mai recente date de la Santé Canada, doar 80% dintre canadieni s-au vaccinat complet.
Plecând de la datele furnizate de un sondaj de opinie Abacus Data despre părerile canadienilor referitoare la COVID-19, CCA a estimat că peste două milioane de canadieni au fost influențați de informații false, bazate pe opinia că pandemia a fost o înscenare sau că a fost foarte exagerată.
Studiul a utilizat datele puse la dispoziție de guvern și de alte surse oficiale privind vaccinarea și numărul de infectări, modelizând apoi care ar fi fost ratele de vaccinare și de îmbolnăvire de COVID dacă persoanele care au crezut că pandemia este un „hoax” s-ar fi vaccinat atunci când au avut pentru prima oară ocazia să o facă.
Raportul evidențiază faptul că dezinformarea se bazează pe mesaje simple, menite să stârnească reacții emoționale. Adesea ea este prezentată ca provenind dintr-o sursă credibilă, cum ar fi o publicație științifică.
Ideologia face parte din ecuația dezinformării
Autorii sugerează, de asemenea, că dezinformarea poate fi determinată de viziunea asupra lumii, ideologia sau identitatea politică a unei persoane.
„Negarea problemelor care țin de o acțiune colectivă este foarte prevalentă printre cei cărora le displace acțiunea colectivă”, a precizat Alex Himelfarb, menționând că dezinformarea poate lesne pătrunde în mesajele politice.
„Când dezinformarea se combină cu ingrediente precum identitate și ideologie, liderii politici privesc adesea dezinformarea ca un mijloc de a-și construi capital electoral”, a mai spus el, neindicând vreun politician anume.
Precizăm însă că liderul Partidului Popular din Canada, Maxime Bernier, un vocal oponent al restricțiilor de sănătate publică și al pașapoartelor vaccinale, a unificat o parte a electoratului care consideră că guvernele și-au depășit atribuțiile adoptând măsuri restrictive în timpul pandemiei, reușind să obțină aproximativ cinci la sută din voturi la alegerile federale din 2021.
La rândul său Stephan Lewandowsky, profesor la Facultatea de Științe Psihologice a Universității din Bristol (Marea Britanie) și unul dintre autorii raportului, este de părere că rețelele de socializare pot contribui la răspândirea dezinformării, însă măsurile de contracarare – cum ar identificarea informațiilor inexacte și furnizarea celor corecte – ar putea ajuta.
Este însă foarte important ca să existe un echilibru între combaterea dezinformării și libertatea de exprimare. „Găsirea acelui punct de echilibru este o provocare”, spune Alex Himelfarb, citat de CBC.
O modalitate ar fi ca informațiile fiabile să fie disponibile pe scară largă iar oamenilor să le fie oferite instrumente pentru a identifica informațiile false.
„Persoanele care dezinformează au un anumit repertoriu de tehnici retorice, pe care le putem identifica”, a conchis Stephan Lewandowsky.
