Asteroizii sunt un mare pericol pentru omenire, intrarea în atmosfera terestră a unui astfel de obiect putând avea consecințe tragice. Din acest motiv, descoperirea și urmărirea asteroizilor cu traiectorii ce se apropie de noi este extrem de importantă.

Există mii de asteroizi care au fost observați într-o regiune relativ apropiată de planeta noastră. Aceștia se numesc Near Earth Asteroids (NEA) – asteroizi apropiați de Pământ. NEA au o orbită ce îi aduce la o distanță mai mică de 195 de milioane de kilometri față de Soare și și la o distanță de mai puțin de 50 de milioane de kilometri față de Terra, reprezentând astfel un potențial pericol.

Până acum circa 15 ani, NASA căuta să descopere toți NEA cu un diametru mai mare de 1 km. Aceștia, dacă ar intra in coliziune cu planeta noastră, ar putea produce o adevărată catastrofă, asemănătoare cu cea care a dus la dispariția dinozaurilor. La ora actuală, cunoaștem bine poziția acestor asteroizi cu dimensiuni mari. Ce se întâmplă însă cu asteroizii mai mici? Chiar și unul cu diametrul în jur de 150 metri ar putea provoca daune importante, pe o suprafață cât o țară de dimensiuni medii.

În ultimii ani, eforturile s-au concentrat pe descoperirea acestor tipuri de asteroizi, cu dimensiuni mai mari de 100 de metri. Au fost astfel detectați circa 15.000; se știe deja că în următorii 100 de ani niciunul dintre aceștia nu va intra în coliziune cu Pământul. Asteroizi cu dimensiuni mai mici, precum cel de 15 metri care a căzut în 2013 la Celiabinsk, în Rusia, și care pot provoca pagube destul de mari, ar putea însă atinge Pământul, ei nefiind încă descoperiți cu toții. Din acest motiv, agențiile spațiale caută să lanseze sateliți cu telescoape speciale, dedicate descoperirii asteroizilor.

Un astfel de asteroid, studiat recent de Agenția Spațială Europeană (ESA) și de Observatorul European Southern Observatory (ESO) și denumit 2012 TC4, va trece foarte aproape de noi în data de 12 octombrie a acestui an.

2012 TC4 a fost observat pentru prima dată acum circa cinci ani (în 2012) de Pan-STARRS din Hawaii. De îndată ce a fost reperat, astronomii și-au dat seama că el va trece extrem de aproape de noi în 2017. Pierzându-l însă din vedere, aceștia nu au reușit să-i calculeze cu precizie orbita.

Noile observații au arătat că 2012 TC4 are un diametru între 15 și 30 de metri și că va trece la o distanță circa 44.000 de kilometri față de Terra. Această distanță este mult mai mică decât cea care separă Luna de Pământ, care este aproximativ 380.000 de kilometri.

Ce-am putea face însă, cum ne-am salva în eventualitatea descoperirii unui asteroid periculos care ar putea să se prăbușească pe Pământ? Teoretic au fost propuse trei tipuri de soluții: lansarea spre asteroid a unui satelit cu o bombă nucleară care să-l distrugă; lansarea unei sonde care prin impact să-i devieze traseul (fără însă să-l facă să explodeze); construirea și trimiterea unui „atractor gravitațional”, adică o sondă care să se apropie de asteroid și să-i devieze traiectoria în urma atracției gravitaționale pe care o exercită asupra acestuia.

Fiecare dintre aceste soluții prezintă o serie de probleme și nu este încă clar care este cea mai potrivită.

În următorii ani, cu ajutorul noilor instrumente astronomice, harta asteroizilor de tipul NEA se va îmbogăți cu alte câteva mii de astfel de obiecte. Între timp, continuă discuția soluțiilor tehnice care ar putea să ne salveze de un eventual pericol.