În acest an al Centenarului Unirii, mai multe asociații de limba română din Montreal au decis să sărbătorească împreună acest eveniment istoric, organizând o serie de conferințe și evenimente și creând o Medalie a Centenarului specifică comunității noastre. Iată asociațiile participante: Asociația Culturală Română, Comunitatea Moldovenilor din Quebec, Asociația Română din Canada, Comunitatea Română din Montérégie, Asociația Scriitorilor de Limba Română din Quebec, Cenaclul literar Eminescu, Asociația Canadiană a Scriitorilor Români, Asociația Artizana, Asociația Dor, Academia Educativă din Montreal, revista Pici Voinici, Asociația Tricolor, Asociația Românilor din Laval.
Medalia Centenarului este menită să omagieze acei români-canadieni care prin activitățile lor contribuie la buna reputație a comunității, se remarcă în societatea canadiană și promovează cultura română. Medalia a fost creată de artistul grafician Iulian Gherștoagă. Ea este rotundă, de culoare aurie, fiind prevăzută cu o panglică roșie. Medalia înfățișează logoul Centenarului specific Montrealului, cu conturul României Mari, frunza de arțar și inscripția „Centenarul Unirii 1918-2018, Montréal, Canada”.
Medalia Centenarului a fost și va fi decernată pe parcursul acestui an, iar ziarul Accent Montreal vă va prezenta o serie de interviuri cu câteva din personalitățile recompensate cu această medalie jubiliară. Astăzi: Ala Mîndîcanu, președinta CMQ și o militantă neobosită pentru unire, pentru limba și cultura română.
Corina Haiduc: Când ați pășit pentru prima oară pe pământ canadian și care au fost impresiile la început?
Ala Mîndîcanu: Prima oară am vizitat Canada în cadrul unei delegații oficiale. Am participat la Parlamentul de la Ottawa, în 1999, la Conferința Internațională a Francofoniei, ca parlamentar moldovean. Nu mi-aș fi putut imagina că peste nouă ani Canada va deveni patria mea de adopție. Impresiile mele, și în 1999, și în 2008, au fost foarte frumoase. O țară calmă, liniștită, în care îți poți planifica viitorul și îți poți realiza visele. Bineînțeles, muncind din greu, învățând și investind în acest viitor. Astăzi nu s-a schimbat nimic în impresiile căpătate pe atunci.
CH: Care a fost primul dvs. contact cu comunitatea de limbă română și cine v-a acordat primul ajutor?
AM: Primele familii pe care le-am cunoscut aici și care mi-au fost și îmi sunt alături și azi au fost familiile Nicolae și Eugenia Mărgineanu, Speranța și Anatol Ichim, Paul și Ileana Dăncescu. Nu pot să nu menționez familia fiicei noastre mai mari, Dana și Adrian Groza, veniți cu doi ani înaintea noastră, care ne-au primit atât de frumos, încât adaptarea la noile realități s-a produs fără stresul la care ne așteptam. De la copii și de la prieteni am aflat despre comunitatea română din Montreal, cu ei am discutat și am decis să înființăm asociația Comunitatea Moldovenilor din Quebec, partener cu Asociația Culturală Română încă din primele luni de existență. Pe atunci comunitatea basarabenilor nu era organizată și nu avea nicio asociație activă.
CH: Care sunt trei lucruri realizate de dvs. în Canada de care sunteți mândră?
AM: Sunt mândră de familia noastră mare și unită, de cei cinci nepoți – trei dintre care s-au născut aici – care ne aduc nouă, bunicilor, multe bucurii.
Cred ca aș putea menționa la acest capitol și activitatea comunitară. Astăzi avem o comunitate de limba română la Montreal mult mai organizată și vizibilă decât în 2008, când ne-am stabilit aici. Am și eu contribuția mea la această muncă de voluntariat în beneficiul comunității. Menționez serviciile consulare lunare organizate la Montreal în colaborare cu Ambasada Republicii Moldova din Ottawa și broșurile noastre anuale – avem deja opt ediții!
Sunt bucuroasă că în comunitatea română se încetățenește tot mai mult înțelegerea că asociațiile de limba română nu sunt partide, că acestea nu trebuie să lupte pentru putere și să concureze la sânge între ele. Astăzi avem o echipă mare de asociații care sărbătoresc Centenarul Unirii împreună. Din această echipă fac parte 14 asociații ale românilor originari de pe ambele maluri ale Prutului. Pe 1 decembrie 2018 organizăm Gala Centenarului și vă invităm să va bucurați alături de noi și de asociațiile care înțeleg că Unirea înseamnă nu declarații, ci fapte. Sper că modesta mea contribuție la această unire a oamenilor în jurul unei idei frumoase poate fi luată în considerație.
CITIȚI ȘI: Ce nu ați știut despre Ala Mîndîcanu
CH: Dacă ar fi să aduceți trei critici comunității române din Montreal, care ar fi acestea?
AM: Zilele trecute am mai fost întrebată: Ce ne unește și ce ne dezbină pe noi, românii? Este ușor de răspuns la prima parte a întrebării: suntem uniți prin codul genetic, prin limba română, prin istoria și cultura milenară. Dezbinarea, însă, vine din factorii subiectivi ce țin de ființa umană, de caracterul fiecăruia, de educația sa, de slăbiciunile sale. Oamenii de bine sunt mult mai mulți, pur și simplu cei frustrați și chinuiți de insatisfacții personale sunt mai vocali. E păcat că deseori nu suntem răbdători și toleranți unii cu alții, că ne lăsăm convinși de vorbele rele mai repede decât de cele bune. De aici și anumite tensiuni care sunt, în ultimă instanță, proprii fiecărei comunități, nu doar celei românești. Nu am ce reproșa comunității în ansamblu, pentru că reputația comunității române în Canada, și aici mă refer și la românii din Republica Moldova, este una foarte bună. Și, cum se spune, cine sunt eu să judec?
CH: Care ar fi trei sugestii (urări) pe care le-ați adresa comunității noastre?
AM: Sănătate, succes, bucurii de la cei dragi în anul ce vine. Unirea face puterea!
Repere biografice
Bine-cunoscută militantă pentru democrație și pentru instaurarea alfabetului latin și conservarea limbii române în Republica Moldova, Ala Mîndîcanu și-a făcut studiile la Universitatea de Stat din Moldova, facultatea de Filologie cu specializare în Jurnalistică (1977), masteratul la Academia de Administrare Publică din Moldova (1997) şi doctoratul la Academia de Studii Economice din Moldova (2000). Între 1994-2001 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Din bogata sa activitate profesională menționăm și faptul că a fost redactor-șef al publicaţiei Democraţia și decan al Facultăţii de Jurnalism şi Comunicare Publică a Universităţii Libere Internaţionale din Moldova.
A semnat numeroase articole, lucrări şi cărţi și a susţinut conferinţe publice, emisiuni la radio şi televiziune. Articolele, interviurile şi schiţele sale apărute în presă în anii 2001-2008 au fost regrupate în volumul de proză intitulat „Dor de libertate”, publicat în Republica Moldova în iunie 2008.
Din 2009 este preşedinta asociaţiei Comunitatea Moldovenilor din Quebec (CMQ), unul dintre cei mai activi poli comunitari de limba română din Canada.
Din ianuarie 2018 este gestionara Consiliul Național al Diasporei din Canada (CNDC), organism al cărui scop este de a armoniza și coordona activitățile ONG-urilor și grupurilor comunitare pentru promovarea valorilor culturale și economice naționale și menținerea unei relații permanente cu parteneri instituționali din Republica Moldova și Canada. Proiectul constituirii acestui organism a fost inițiat de Ala Mîndîcanu.
