Un studiu recent arată că apariția alergiilor alimentare și felul în care acestea sunt tratate variază în funcție de contextul socioeconomic, potrivit unui articol publicat de Allergies Québec.

Sunt copiii născuți în familii cu venituri mici mai susceptibili să dezvolte o alergie alimentară decât cei născuți într-un mediu mai bogat? Dar cei care fac parte dintr-o minoritate etnică sau care cresc într-un cartier defavorizat? Ținând cont de datele prezentate într-o recentă analiză a literaturii științifice publicate pe acest subiect, răspunsul la aceste întrebări ar fi „da”. Contextul socioeconomic și originea etnică pot influența dezvoltarea alergiilor alimentare la copii.

Dezavantajul anumitor copii vizavi de alergiile alimentare

În Statele Unite, cei care provin din minorități etnice sau din familii cu venituri mici sunt dezavantajați când vine vorba de alergii alimentare. Aceasta este concluzia unui studiu publicat anul acesta în Annals of Allergy, Asthma & Immunology, care a revizuit cercetările în domeniu efectuate până acum în SUA. Chiar dacă contextul american este oarecum diferit de cel din Quebec, anumite concluzii prezentate în acest articol sunt interesante. Mai jos, principalele constatări la care au ajuns autorii.

Dezvoltarea alergiilor alimentare, influențată de venitul familiei și de etnie

La vecinii de la Sud, veniturile și etnia joacă un rol semnificativ în apariția alergiilor alimentare. Astfel, familiile cu venituri mari și cele de origine caucaziană sunt mult mai susceptibile să introducă alimente alergene în alimentația copiilor înainte sau la vârsta 6 luni decât familiile cu venituri mici sau provenind dintr-o minoritate etnică. În aceeași ordine de idei, când veniturile sunt mai mari și originea caucaziană, întârzierea integrării alergenilor după vârsta de 11 luni este mai puțin probabilă.

În același timp, un studiu canadian de anul trecut publicat în Allergy, Asthma & Clinical Immunology, a relevat faptul că persoanele aparținând minorităților etnice sau care trăiesc în familii numeroase sunt mai puțin susceptibile să raporteze alergii alimentare (probabile sau percepute) decât cele de origine canadiană sau din familii mai mici.

Amintim faptul că introducerea alimentelor alergene în jurul vârstei de șase luni constituie un factor de protecție pentru copii. Potrivit Societății Canadei de Pediatrie, acest lucru ajută la prevenirea alergiilor alimentare, în special cele la arahide sau ouă. Invers, prin întârzierea integrării unui alergen în alimentația unui copil, crește probabilitatea ca acesta să dezvolte ulterior o alergie la respectivul aliment.

O gestionare inegală a alergiilor alimentare la copii

Analiza cercetărilor efectuate până acum a relevat existența unor disparități importante în gestionarea alergiilor alimentare în funcție de venitul familial și originea etnică a copiilor.

Cei din familiile care se bucură de o situație financiară bună au mai multe șanse – de opt ori mai multe! – să aibă o rețetă pentru un autoinjector de epinefrină decât copiii din familii cu venituri modeste. De asemenea, cu cât familia este mai săracă, cu atât riscul unui copil alergic de a ajunge la urgență din cauza alergiilor sale alimentare este mai mare.

De notat faptul că în SUA autoinjectoarele de epinefrină nu sunt rambursate de toate regimurile de asigurare. Astfel, familiile care nu au mijloace financiare pentru a cumpăra o asigurare de sănătate sau pentru care polița de asigurare nu rambursează medicamentele de urgență, sunt nevoite să plătească suma integrală pentru un autoinjector, care poate costa câteva sute de dolari.

În ceea ce privește școlile, autorii studiului au constatat că adesea cele aflate în cartiere prospere au puse la punct planuri de acțiune și de gestionare a alergiilor alimentare, spre deosebire de cele din cartierele defavorizate. De remarcat totuși că politica „zero arahide” este în mod curent aplicată în școlile unde elevii provin preponderent din comunități etnice. Cu toate acestea, frecvența administrării unui autoinjector de epinefrină este similară cu cea din școlile unde nu există niciun fel de politică privind alergiile.

Reducerea inegalităților

Este dificil de explicat în ziua de azi motivele pentru care aceste inegalități în dezvoltarea și gestionarea alergiilor alimentare la copii persistă. Este însă posibil de a întreprinde acțiuni concrete pentru a le reduce.

Autorii studiului propun câteva soluții pentru a face viața copiilor cu alergii mai ușoară, indiferent de origine etnică sau venit:

● O mai bună educație și o mai mare conștientizare care să vizeze părinți, profesioniștii din domeniul sănătății și populația în general cu privire la alergiile alimentare;

● Îmbunătățirea accesului la asistență medicală specializată (de exemplu, alergologi);

● Facilitarea accesului pentru familii la alimente fără alergeni;

● Sprijinirea cercetărilor privind inegalitățile și alergiile alimentare. 

CITIȚI ȘI:

Quebec | Un nou serviciu pentru cei care nu au doctor de familie este disponibil la lina 811