Am primit o întrebare din partea unui client, cetățean canadian, care s-a căsătorit cu o doamnă din România. Aceasta are un copil minor dintr-o căsătorie precedentă. Întrebarea era care sunt responsabilitățile financiare pe care le asumă el în urma căsătoriei și a cererii de parenaj.
Reamintim că o cerere de parenaj pentru un membru de familie (soț, soție) implică două demersuri: cererea de parenaj și, în același timp, cererea de rezidență permanentă a soțului/soției și a copiilor săi (dacă este cazul și dacă aceștia se încadrează în definiția de dependent children).
Cititorul nostru, când a hotărât să-și sponsoreze soția, și-a asumat răspunderea suportului financiar pentru nevoile de bază ale doamnei și ale copilului acesteia. Prin nevoi de bază înțelegem: adăpost, hrană, haine, cheltuieli pentru tratamente dentare, ochelari sau alte servicii care nu sunt acoperite de asigurarea medicală de stat. De aici și necesitatea verificării capacității financiare a sponsorului înainte de a semna o cerere de parenaj.
Persoana care vrea să sponsorizeze nu poate să fie beneficiar al asigurării sociale și nu poate cere ajutor guvernamental pentru a-și acoperi cheltuielile de întreținere. Dacă primește ajutor financiar de la guvern (social assistance) va trebui să returneze sumele primite și nu va putea sponsora până nu achită toată suma.
Răspunderea financiară a sponsorului este un angajament de lungă durată, care nu se anulează dacă situația sponsorului se schimbă între timp. De exemplu, răspunderea financiară nu va fi anulată dacă:
■ Persoana sponsorată devine cetățean canadian;
■ Sponsorul divorțează, se separă sau, într-o formă sau alta, relația cu persoana sponsorată ia sfârșit;
■ Sponsorul sau persoana sponsorată se mută în altă provincie sau în altă țară;
■ Sponsorul are probleme financiare.
Un alt element important este durata răspunderii financiare a sponsorului. Perioada de timp a răspunderii financiare asumate în fața legii variază în funcție de tipul de membru al familiei care este sponsorat și va fi de 3 sau 10 ani, cu excepția celor ce trăiesc în Quebec, unde sunt valabile alte reglementări. Mai exact, dacă cititorul din exemplul de mai înainte își sponsorează soția (sau un common-law partner/partener conjugal), durata răspunderii sale va fi de trei ani de la data când soția sa (sau un common-law partner/partener conjugal) devine rezident permanent. Dacă acesta sponsorează un copil dependent mai mare de 22 de ani, răspunderea asumată va fi de trei ani începând cu ziua când copilul dependent devine rezident permanent. Dacă este sponsorat un copil dependent mai mic de 22 de ani, răspunderea asumată va fi de 10 ani începând cu data când copilul dependent devine rezident permanent sau până când acesta împlinește 22 de ani, considerându-se prima dintre condiții care este îndeplinită.
Sponsorul este responsabil dacă soția (sau common-law partner/partener conjugal) sau copilul dependent primesc ajutor social; pentru Quebec, repetăm, condițiile sunt diferite.