Organismul nostru necesită o îngrijire mai atentă toamna, căci sistemul imunitar devine mai sensibil în sezonul rece. Fluctuațiile de temperatură și umiditate, schimbarea presiunii atmosferice și scurtarea zilelor sunt factori care contribuie la declanșarea unor afecțiuni specifice toamnei.
GRIPA SEZONIERĂ
Gripa sezonieră face parte din categoria bolilor virale respiratorii și este una dintre cele mai frecvente boli ale toamnei. Durata sezonul gripei variază de la an la an, însă de obicei octombrie este luna care marchează debutul său (adesea acesta poate dura până în luna mai, perioada dintre decembrie-februarie fiind vârful). Cum temperaturile devin mai scăzute începând cu luna octombrie, oamenii petrec mai mult timp in spatii închise, mult mai aproape unii de alții, lucru ce contribuie la răspândirea virușilor.
Gripa este o boală acută, infecțioasă și foarte contagioasă, transmițându-se pe cale aeriană prin tuse și strănut sau prin obiecte proaspăt contaminate. Ea se deosebește de o simplă răceală prin faptul că este mai severă și durează mai mult. În plus, spre deosebire de răceală care debutează mai lent (se face simțită prin stări de oboseală, strănut, dureri de cap, nas înfundat), gripa debutează brusc și violent, cu febră (39 – 40 grade Celsius).
Pentru a preveni îmbolnăvirile de gripă evitați, pe cât posibil, aglomerările umane și spălați-vă mâinile des, mai ales după suflarea nasului și venirea în contact cu persoane bolnave. Cea mai eficientă metodă de prevenire a îmbolnăvirilor de gripă este însă vaccinarea antigripală.
Vaccinul utilizat este diferit de la un sezon la altul, iar compoziția acestuia este stabilită de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) care transmite tuturor producătorilor formula vaccinală.
Infecțiile virale nu se tratează cu antibiotice, deoarece acestea nu acționează asupra virușilor. Antibioticele se pot însă prescrie în caz de suprainfecții bacteriene. Formele comune de gripă se pot trata la domiciliu cu medicamente în vânzare liberă, însă cazurile severe necesită spitalizare.
CITIȚI ȘI: De ce antibioticele nu pot trata infecțiile virale?
ALERGIILE DE SEZON ȘI ASTMUL
Ca și primăvara, toamna este un anotimp propice alergiilor și astmului. Cea mai frecventă alergie a acestei perioade în Quebec este cea la polenul de ambrozie (eng. ragweed), dar alergiile la mucegai sunt și ele prezente. Sezonul de ambrozie debutează în general la jumătatea lunii august și durează până la primul îngheț mai sever. Ambrozia este un arbust sălbatic, originar din America de Est și Centrală. Există mai multe specii care variază în culori și dimensiuni. Purtat de aer, polenul de la această plantă poate călători pe distanțe foarte mari, până la 600 de km, astfel că deși ne putem afla într-o zonă lipsită de ambrozie, polenul acesteia ne poate afecta. Sporii mucegaiurilor de exterior pot fi la rândul lor purtați prin aer pe distanțe mari, călătorind adesea împreună cu granulele de polen.
CITIȚI ȘI: Remedii la îndemână împotriva alergiilor
Persoanele care suferă de astm pot constata că toamna atacurile sunt mai frecvente sau mai severe. Aceasta deoarece astmul alergic este cel mai comun tip de astm. Aproximativ 90% dintre copiii astmatici prezintă alergii și 50% dintre adulți.
AFECȚIUNILE REUMATICE
Afecțiunile reumatice nu sunt boli de toamnă, însă instalarea temperaturilor mai reci poate cauza dureri articulare mai mari. Toamna vremea este adesea foarte volatilă, iar o scădere a presiunii atmosferice a fost corelată cu o creștere a disconfortului resimțit de cei care suferă de artrită. Schimbările meteo din acest anotimp pot de asemenea provoca probleme cu sinusurile și migrene.
Afecțiunile reumatice se caracterizează prin durere, inflamare și rigiditate, putând afecta articulațiile, tendoanele, ligamentele, oasele și mușchii. Există peste 100 de boli reumatice, cele mai frecvente fiind osteoartrita, artrita reumatoidă, bursita și tendinita.
SINDROMUL RAYNAUD
Sindromul Raynaud (sau fenomenul Raynaud) este o boală rară (afectează circa 3-5% din populația generală, în special femeile tinere) a cărei cauză exactă nu este cunoscută. Sindromul Raynaud se caracterizează printr-o îngustare extremă a vaselor de sânge de la extremități, în special la degetele de la mâini și de la picioare. Acestea devin reci, culoarea pielii se poate modifica (degetele capătă o tentă albăstruie sau albă) și pot apărea răni și leziuni care se vindecă foarte greu. În unele cazuri, când boala nu este tratată, ea poate duce la gangrenă (moartea ţesutului) și la amputaţie.
Simptomele sindromului – amorțeală, proastă circulație, inflamație – sunt exacerbate de frig și stres. Disconfortul și durerea asociate acestei boli ating apogeul toamna, însă simptomele continuă, de obicei, și în timpul iernii.
INSUFICIENȚA CARDIACĂ
Bolile cardiovasculare reprezintă a doua cauză de mortalitate în Canada (cancerul este prima). În România, ele reprezintă cauza principală de deces. Bolile cardiovasculare afectează structurile și funcțiile inimii. Printre acestea se numără cardiopatia ischemică/angina pectorală (îngustarea vaselor de sânge care irigă mușchiul inimii), infarctul, aritmiile (ritmuri anormale ale inimii), insuficiența cardiacă, bolile vasculare.
CITIȚI ȘI: Hipertensiunea arterială, o afecţiune gravă ce poate ucide
Insuficiența cardiacă este imposibilitatea inimii de a pompa suficient sânge pentru a menține nevoile corpului. Ea se caracterizează prin palpitații, dispnee (respirație scurtă), oboseală, extenuare, tuse și mai rar edem (reținerea apei) la nivelul picioarelor, gleznelor, tălpilor.
Adaptarea organismului la condițiile meteorologice care se instalează toamna – fluctuații de temperatură și umiditate și schimbarea presiunii atmosferice – poate suprasolicita sistemul cardiovascular și de aceea în lunile de toamnă insuficiența cardiacă poate prezenta o serioasă problemă pentru cei care suferă de afecțiuni cardiovasculare.
CITIȚI ȘI: Alimente pentru combaterea depresiei
TULBURAREA AFECTIVĂ SEZONIERĂ (TAS)
TAS este un tip de depresie care are legătură cu schimbările de anotimpuri. Ea poate apărea primăvara sau vara timpurie, însă cel mai adesea simptomele încep toamna, odată cu scurtarea zilelor și instalarea temperaturilor mai reci, și continuă iarna. Deși cauza specifică tulburărilor afective sezoniere rămâne încă necunoscută, scăderea luminii solare poate perturba ceasul intern al organismului (ritmul circadian) și poate determina o scădere a serotoninei, substanță chimică din creier care afectează starea de spirit, ducând astfel la depresie.
Schimbarea de anotimp poate de asemenea cauza un dezechilibru al nivelul de melatonină, substanță ce determină tiparele de somn și starea de spirit. Istoricul familial, vârsta (tinerii sunt mai predispuși decât vârstnicii) și sexul (incidența tulburărilor afective sezoniere este mai mare la femei, însă manifestările sunt mai intense la bărbați) și regiunea geografică (cei care trăiesc la nord sau sud de ecuator, supuși fluctuațiilor de lumină solară, sunt mai afectați) sunt factori corelați cu apariția TAS. Cei care deja suferă de depresie clinică sau tulburare bipolară își pot vedea simptomele agravate de venirea toamnei.
Acest articol a fost revizuit de dr. Alexandru Nicolescu-Zinca, director la Super-cliniques GMF-Réseau.