Situația legată de pandemia de COVID-19 evoluează foarte rapid. Vă prezentăm, în rezumat, o selecție de articole pe acest subiect, un tur de orizont ce oferă o imagine generală a celor mai recente descoperiri științifice, recomandări, practici clinice și măsuri administrative și politice din diverse țări ale lumii.

Atragem în același timp atenția asupra faptului că toate informațiile privind COVID-19 sunt susceptibile de a suferi actualizări, pe măsură ce cunoştinţele despre această boală și comportamentul virusului se acumulează. Datele de publicare ale articolelor sunt deci foarte importante. Cele incluse în acest survol au fost publicate în săptămâna încheiată în data de 7 august.

SUA: Banala răceală poate antrena sistemul imunitar să recunoască și să atace virusul SARS-CoV-2 – Studiu

Cercetătorii de la Institutul pentru Imunologie La Jolla (California) au ajuns la concluzia că celulele imunitare T (limfocitele T), care recunosc coronavirușii ce produc răcelile obişnuite, recunosc şi părţi din virusul SARS-CoV-2 – inclusiv părţi ale proteinei în formă de coroană prin care noul coronavirus se ataşează şi pătrunde în celulele umane. Această memorie a sistemului imunitar poate explica de ce unii oameni se confruntă cu forme uşoare ale infecţiei cu COVID-19 în comparaţie cu alţii. Studii anterioare, efectuate în diverse părți ale lumii – Olanda, Germania, Marea Britanie sau Singapore –  au arătat că până la 50% dintre oamenii care nu au fost niciodată expuşi la COVID-19 au celule T care recunosc virusul SARS-CoV-2. Studiul american a relevat și faptul că, pe lângă proteina care produce coroana noului coronavirus, limfocitele T au recunoscut şi alte proteine virale ce aparţin noului coronavirus. Descoperirea este importantă deoarece deschide posibilitatea includerii și altor proteine decât cea care produce coroana virusului în fabricarea unor vaccinuri.
De menționat că reactivitatea încrucişată cu limfocitele T este diferită de ceea ce s-a observat la nivelul anticorpilor. Anticorpii formaţi împotriva virusurilor care produc răceala banală sunt specializaţi doar pe aceste virusuri şi nu prezintă o reactivitate încrucişată cu SARS-CoV-2, conform unor studii anterioare.

Luxemburg: Analiza vocii și a tusei pentru a detecta infectarea cu COVID-19

Un grup de cercetători din Luxemburg este pe cale să pună la punct un sistem de detectare a coronavirusului prin intermediul vocii şi tusei unei persoane. Acest sistem va permite un mai bun diagnostic de la distanţă, reducând riscul contagierii dintre cadrele medicale şi pacienţi ca urmare a contactului fizic. Proiectul se bazează pe inteligența artificială și presupune colectarea unui foarte mare număr de registre de voce şi înregistrări cu persoane care tuşesc, care ulterior sunt procesate printr-o serie de metode cu scopul de a elimina zgomotele şi a identifica parametrii tusei şi ai vocii. Sistemul nu are menirea de a înlocui alte tipuri de teste, ci mai degrabă să ofere o evaluare suplimentară preliminară a stării de sănătate a unor segmente mari de populaţie, fără a-i pune în pericol pe lucrătorii din sistemul sanitar.
Platforma va fi lansată în septembrie şi va fi disponibilă în opt limbi – engleză, franceză, germană, luxemburgheză, spaniolă, rusă, sârbă şi arabă – pentru a ajunge la un număr cât mai mare de oameni din întreaga lume. În afara parametrilor vocali, platforma va strânge informaţii despre vârstă, sex, ţară, obiceiul de a fuma, simptome, comorbidităţi (de exemplu: astm, alergii, maladie pulmonară obstructivă cronică etc.) şi stadiul testelor pentru coronavirus. Informaţia va fi anonimă.

Franța: A fost detectată o proteină ce ar putea juca un rol important în formele grave de COVID-19 – Studiu

Cercetătorii francezi au anunțat descoperirea unei proteine sintetizate de organismul uman într-un context inflamator ce ar putea juca un rol important în formele grave de COVID-19. Monitorizarea ei ar putea evita agravarea bolii. Proteina se numește calprotectină și este prezentă într-o concentraţie foarte ridicată – de 100 până la 1000 de ori mai mare decât cea normală – la pacienţii afectaţi de o formă severă de COVID-19. Ea ar putea fi deci vinovată de agravarea COVID-19. Numeroase studii din întreaga lume încearcă să înţeleagă mai bine mecanismele aflate la baza furtunii de citokine, acea reacţie inflamatorie necontrolată şi excesivă, observată în cazul formelor grave de COVID-19. Cercetătorii au teoretizat că mărirea concentraţiei de calprotectină în sânge ar putea să se producă înainte de furtuna de citokine și că testarea pentru această proteină ar putea identifica pacienții la risc să dezvolte o formă severă a bolii. Mai mult, blocarea receptorului calprotectinei ar putea stimula combaterea agravării bolii. Aceste ipoteze urmează să fie evaluate prin studii clinice.  

Germania: Sub 10% din populație susține protestele împotriva măsurilor guvernamentale de combatere a COVID-19

Marea majoritate a germanilor se opune manifestărilor organizate împotriva măsurilor guvernamentale de diminuare a impactului pandemiei noului coronavirus, după cum arată un recent sondaj de opinie. Aproximativ 91% dintre respondenţi au declarat că nu au nici înţelegere şi nici simpatie pentru proteste, a constatat sondajul Forsa, într-un chestionar realizat pentru grupul media RTL în perioada 6-7 august, în care au fost intervievate 1.005 persoane. Un procent de doar 9% a fost de acord cu protestatarii. Cei care au ieşit în stradă în semn de protest reprezintă doar o mică minoritate a societăţii în ansamblu, au apreciat 87% dintre respondenţi.

Noua Zeelandă: 100 de zile fără transmitere comunitară

Noua Zeelandă a marcat 100 de zile fără transmitere comunitară a coronavirusului. Oficialităţile din domeniul sănătăţii au avertizat însă populația să respecte în continuare normele de prevenire a răspândirii virusului, pentru a evita scenariile petrecute în multe alte țări ale lumii, unde datorită relaxării, SARS-CoV-2 a reapărut în forță în zone în care fusese sub control.
Primul caz de COVID-19 cunoscut în Noua Zeelandă a fost înregistrat la 26 februarie, iar ultima transmitere comunitară a fost detectată la 1 mai. Ţara şi-a închis graniţele pentru toată lumea, cu excepţia rezidenţilor şi a cetăţenilor săi, la 19 martie. Carantina a fost instaurată pe 25 martie, când școlile și aproape toate companiile au fost închise, iar oamenilor li s-a spus să stea acasă. Cinci săptămâni mai târziu, Noua Zeelandă a început să ridice gradual restricţiile. În prezent, doar graniţele mai sunt închise. Din totalul de 1.569 de cazuri de COVID-19 câte a numărat Noua Zeelandă de la începutul pandemiei, în prezent doar 23 sunt active. Toate cele 23 de cazuri au fost detectate la frontieră şi sunt tratate în centre de izolare. Totalul deceselor asociate coronavirusului în această țară merită să fie subliniat: 22, la o populație de 5 milioane.

America Latină-Caraibe: Cea mai afectată regiune din lume de COVID-19

America Latină şi Caraibe au devenit în data de 7 august regiunea din lume cel mai grav afectată în ceea ce priveşte numărul de decese cauzate de noul coronavirus, potrivit unui bilanţ AFP stabilit din date oficiale. Cu cel puţin 213.120 de decese, această regiune depăşeşte Europa, care are 212.660 de morţi.

OMS: Naționalismul privind vaccinurile nu este compatibil cu lupta împotriva COVID-19

Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, pledează pentru punerea în comun a instrumentelor care să permită planetei să combată COVID-19. „Naţionalismul vaccinului nu este bun. Nu ne va ajuta”, a declarat el în cadrul Forumului Aspen pentru securitate, desfăşurat timp de trei zile în mediul virtual, potrivit Agerpres. „Ar trebui să existe un consens global pentru a face orice vaccin un bun public comun; (…) este un angajament politic” a mai spus el.
Circa 26 de vaccinuri se află în diferite stadii de testare, dintre care şase în a treia etapă a studiilor clinice. Totuși, așa cum autoritățile de sănătate publică din multe țări ale lumii, inclusiv Canada, avertizează, nu există nicio garanţie că oricare dintre aceste vaccinuri va funcționa.
De la izbucnirea pandemiei în decembrie anul trecut în China, peste 19 milioane de cazuri de infectare cu noul coronavirus au fost înregistrate în lume, dintre care cel puţin 700.000 de decese.

CITIȚI ȘI:

COVID-19: Tur de orizont al săptămânii încheiate pe 31 iulie
COVID-19: Tur de orizont al săptămânii încheiate pe 24 iulie
COVID-19: Tur de orizont al săptămânii încheiate pe 17 iulie