Gripă, virus sincițial respirator (VSR), răceli – după doi ani de acalmie, virusurile respiratorii fac ravagii, adăugându-se cazurilor de COVID-19. Câteva explicații despre cel mai dur sezon gripal pe care Canada îl cunoaște din 2014 încoace, potrivit Radio-Canada.

Măsurile sanitare ne-au slăbit sistemul imunitar? Putem vorbi de o „datorie imunitară”?

Potrivit lui Alain Lamarre, expert în imunologie și virusologie la Institutul național de cercetare științifică, conceptul de „datorie imunitară” nu există în imunologie. Termenul provine, se pare, dintr-un comentariu publicat de niște cercetători francezi în mai 2021 în revista Infectious Diseases Now. Textul respectiv nu este însă un studiu, iar autorii săi emit câteva ipoteze fără să tragă vreo concluzie. Aceștia notează, de asemenea, că recrudescența unor boli după ridicarea măsurilor sanitare s-ar datora mai degrabă unei scăderi a ratei de vaccinare în rândul copiilor de la începutul pandemiei.

„Ideea că sistemul nostru imunitar ar fi mai puțin eficient din cauza folosirii măștilor și măsurilor sanitare este falsă”, spune Alain Lamarre, adăugând că organismul uman nu are „nicio datorie imunitară de plătit”.

Chiar dacă o persoană nu este bolnavă, sistemul său imunitar luptă în permanenţă cu diverși agenți patogeni din aer, apă sau alimente, afirmă la rândul său dr. Donald Vinh, microbiolog-infecționist la Centrul universitar de sănătate McGill și cercetător clinician. Această expunere constantă permite organismului nostru să rămână eficient și capabil să reacționeze atunci când întâlnește un agent patogen.

Într-un interviu la Radio-Canada dr. Vinh arată că atunci când venim în contact cu un virus după o perioadă de izolare este ca și cum am accelera motorul sistemului nostru imunitar. „Dacă nu am mai pornit motorul de ceva timp, acesta va fi rece și este posibil să avem simptome mai severe. Însă virusul nu ne va omorî, deoarece motorul totuși pornește.”

Dr. Vinh dă exemplul astronauților sau echipajelor de pe submarine: sistemul imunitar nu se oprește brusc din funcționare după ce aceștia au fost izolați pe perioade mai îndelungate de timp.

În plus, Nathalie Grandvaux, directoarea Laboratorului de cercetare privind răspunsul gazdei la infecțiile virale de la Centrul spitalului Universității din Montreal (CHUM), reamintește că populația nu a fost izolată în bule antiseptice, ci din contră, a continuat să vină în contact cu multe agenți patogeni.

„Măștile nu au fost purtate 24 de ore din 24. Copiii la grădinițe nu purtau măști, oamenii acasă nu purtau măști. În restaurante nu se mai poartă măști de mult timp deja. Sistemele noastre imunitare au fost supuse la numeroase stimulări”, notează Nathalie Grandvaux.

Potrivit lui Alain Lamarre, relaxarea măsurilor sanitare ar fi cauza celui mai dur început de sezon gripal pe care Canada l-a cunoscut în ultimii opt ani. „În loc să ne îmbolnăvim pe rând, toată lumea s-a îmbolnăvit în același timp. Nu înseamnă că sistemul nostru imunitar este mai puțin bun”.

De menționat și faptul că tulpina de gripă care circulă în prezent este de tip A H3N2, care este în general mai virulentă. Și, ca și în cazul COVID-19, o nouă tulpină de virus înseamnă o nouă expunere pentru sistemul imunitar.

Studiile arată că sistemul nostru imunitar răspunde, în general, cel mai bine la prima tulpină de virus cu care s-a confruntat în copilărie. De exemplu, tinerii care au avut prima gripă în timpul epidemiei H1N1 din 2009 răspund mai bine la această tulpină.

Trebuie să ne expunem sistemul imunitar la viruși pentru ca acesta să fie „mai puternic” sau mai eficient?

 „Oamenii au impresia că sistemul imunitar este un mușchi: cu cât este folosit mai mult, cu atât va fi mai puternic” , spune dr. Vinh. Dar acest lucru nu este adevărat. Sistemul nostru imunitar nu trebuie să întâlnească agenți patogeni pentru a deveni competent.”

Când sistemul nostru imunitar întâlnește un agent patogen, nu înseamnă că acesta devine „mai puternic” , ci că dezvoltă o anumită memorie, adaugă el.

Infectarea intenționată în speranța de a ne întări sistemul imunitar nu este deloc recomandată de specialiști. „Este o ruletă rusească”, avertizează Alain Lamarre. Faptul că o persoană nu are probleme de sănătate nu înseamnă că acea persoană n-ar putea avea simptome severe sau complicații. „Sunt oameni care întotdeauna vor face față bolii cu ușurință. Dar o persoană poate să fie în formă, să nu facă parte dintr-un grup de risc și să dezvolte totuși o formă severă. E bine să fim mereu prudenți”, a mai spus acesta.

Nimeni nu ar îndrăzni să se infecteze cu Ebola sau cu poliomielită, de exemplu, pentru a-și „antrena” sistemul imunitar. De ce am face-o cu o gripă sau cu COVID-19?

„Vaccinarea este o modalitate mult mai securitară pentru a ne pregăti sistemul imunitar”, afirmă dr. Donald Vinh, care adaugă și că vaccinarea împotriva gripei sau a COVID-19, chiar și în rândul populației nevulnerabile, este o idee bună, deoarece adaugă un strat de protecție celor care au un sistem imunitar mai slab.

Nathalie Grandvaux amintește că trebuie să ne gândim la beneficiile colective ale vaccinării. „Când vedem ce se întâmplă în spitale, când vedem că sunt oameni care nu au acces la îngrijiri pentru alte boli, nu este de dorit ca toată lumea să fie bolnavă în același timp”.

Din fericire, tulpinile de influenza care circulă anul acesta sunt prinse în vaccinul împotriva gripei.

COVID-19 ne-a slăbit sistemul imunitar?

Dacă măsurile sanitare nu ne-au slăbit sistemul imunitar, cei trei experți spun că este totuși necesar să luăm în considerare ipoteza conform căreia COVID-19 poate produce sechele asupra sistemului imunitar. Știm deja că există virusuri, cum ar fi cel care ne îmbolnăvește de rujeolă, care pot reduce eficacitatea sistemului imunitar.

„La unele persoane infectate cu SARS-CoV-2 poate surveni un fel de disfuncție a anumitor capacități imunitare, precum și a altor sisteme biologice, cum ar fi sistemul neuronal”, spune dl Lamarre.

Dr. Vinh citează un studiu („Monocyte and dendritic cell defects in COVID-19”, Nature Cell Biology, mai 2021) care sugerează că una dintre armele sistemului nostru imunitar, celulele dendritice plasmacitoide, ar fi slăbită de o infecție cu SARS-CoV-2. Aceste celule produc o moleculă inflamatorie, interferonul de tip α, care permite organismului să lupte împotriva infecțiilor virale.

Un alt studiu („Immunological dysfunction persists for 8 months following initial mild-to-moderate SARS-CoV-2 infection”, Nature Immunology, ianuarie 2022) arată că disfuncțiile imunologice pot persista luni de zile după infecții ușoare sau moderate cu COVID-19. Iar un altul („Respiratory syncytial virus and SARS-CoV-2 coinfections in children”, Pediatric Pulmonology, august 2022) susține că bebelușii par să aibă simptome mai severe dacă sunt infectați cu VSR la scurt timp după SARS-CoV-2.

Totuși, multe întrebări încă nu au răspuns. Impactul este același și la forme ușoare și la cele severe? Este temporară această slăbire a sistemului imunitar?

„Nu putem afirma în mod cert că o infectare cu SARS-CoV-2 ne slăbește sistemul imunitar”, conchide Nathalie Grandvaux.

O infecție cu SARS-COV-2 ne poate proteja de alte infecții?

Posibil, dacă ne gândim la conceptul de interferență virală, i.e. ideea că o infecție virală ne protejează împotriva altor infecții virale.

„Când avem o infecție virală, dezvoltăm o primă reacție a sistemului imunitar – imunitatea înnăscută – care nu este chiar specifică virusului care ne-a infectat. Acest lucru ar trebui, teoretic, să ne protejeze împotriva unei alte infecții care ne-ar lovi simultan , spune Nathalie Grandvaux. Astfel, un rinovirus ar putea interfera cu o gripă sau COVID-19 ar putea interfera cu o gripă. 

Dar acest concept, care există de câteva decenii, nu este încă bine înțeles. „Știm că este un fenomen. În sezoanele de viruși respiratori, fiecare virus, pe rând, provoacă probleme. VSR în octombrie, apoi gripa, iar enterovirusurile vara”, explică dr. Vinh.

„Există prea multe variabile”, completează Alain Lamarre, care este de părere că nu putem generaliza acest concept. „Oamenilor le plac conceptele simple, însă biologia nu funcționează așa. Nu este niciodată alb sau negru”.

Dr. Vinh subliniază că totul depinde de răspunsul imun al persoanei, că două persoane nu răspund neapărat în același mod la o infecție.

Alți viruși au fost mai puțin prezenți în ultimii doi ani și datorită, în parte, interferenței virale, însă cel mai mult datorită măsurilor sanitare, este de părere Nathalie Grandvaux. Ea reamintește că măsurile  sanitare, cum ar fi purtarea unei măști, sunt deosebit de eficiente împotriva altor viruși respiratori, mult mai puțin contagioși decât COVID-19.

Sezonul gripal a început mai devreme. Este acesta un semn că se va termina mai devreme?

Dacă înainte de pandemie știam că, la modul general, perioada virusurilor respiratorii se întinde din noiembrie până în martie, în iarna aceasta este imposibil să știm exact la ce să ne așteptăm, căci un sezon timpuriu nu înseamnă că iarna va fi mai puțin dificilă.

Au fost valuri de influenza în primăvara trecută și un val de COVID-19 în vară și, așa cum dr. Vinh precizează, de la COVID-19 vârfurile sezoniere ale virusurilor respiratorii s-au decalat, lucru ce face ca predicțiile să fie dificil de făcut. Este rar ca un val gripal să dureze șase luni, însă totul depinde de rata de vaccinare împotriva gripei.

„În lipsa unor măsuri sanitare și dacă rata de vaccinare este slabă, acest val ar putea dura mai mult decât ne-am dori, chiar până în martie”, avertizează microbiologul-infecționist Donald Vinh.

Sezoanele de virusuri respiratorii par a fi decalate de la începutul pandemiei. Va exista o revenire la ciclul obișnuit?

Probabil, spune dr. Vinh, însă va mai dura câțiva ani înainte de a reveni la o oarecare stabilitate. „Periodicitatea pe care o vedem în cazul virusurilor respiratorii ia câțiva ani ca să se instaleze”, a precizat acesta.

Nathalie Grandvaux adaugă că impactul schimbărilor climatice asupra sezoanelor gripale nu trebuie trecut cu vederea, deoarece răspândirea virusurilor este influențată și de temperatură și umiditate. Acesta din urmă reduce viabilitatea și transmiterea bolilor respiratorii virale reducând cantitatea particulelor în suspensie din aer.

Dar trebuie ținut cont și de faptul că acestea sunt interacțiuni complexe ale căror rezultate pot lua întorsături neașteptate. Nathalie Grandvaux s-a declarat surprinsă să vadă un sezon gripal atât de timpuriu după o vară atât de caldă și uscată în mai multe regiuni ale Canadei. „M-am gândit că poate această căldură va întârzia începutul sezonului de virusuri respiratorii și că debutul anului școlar va fi mai puțin dificil. Nu a fost însă cazul”, a precizat ea.

CITIȚI ȘI:

Răceală, gripă, gastroenterită sau COVID-19?