Era într-o seară de Cenaclu, condus pe vremea aceea de Carmen Ionescu. Aproape de sfârșitul întâlnirii, cu emoție în glas, Carmen și-a invitat sora să citească o poezie. Surprinsă, m-am uitat în sală. Din ultimele rânduri s-a ridicat șovăind o doamnă înaltă, care s-a prezentat ca un copil la școală: „Mă numesc Silvia Ionescu Marinescu”. Apoi, cu o candoare copilărească, a citit cu o tonalitate absolut unică nu una, ci vreo trei poezii, una mai fascinantă decât alta, având ca subiect obiecte personificate și conversații spumoase între pantofi. A primit aplauze și încurajări. M-am apropiat de ea și pe una dintre foile cu poezii imprimate i-am cerut un autograf, spunându-i că-i întrevăd un viitor plin de succes ca scriitor. Mi-a oferit o carte de vizită și așa am avut ocazia să o vizitez la locul de muncă, în calitate de colindători de Crăciun, iar în anii care au urmat Silvia a devenit parte din grupul nostru muzical de aducători de bucurie celor în vârstă.
În timpul uneia dintre deplasări, Silvia îmi spune: „Eu aș vrea să vă ajut mai mult în ceea ce faceți la asociație, am idei, am timp și disponibilitate”. M-am bucurat să aud asta și iată, de trei ani, Silvia Ionescu face parte din Consiliul de administrație al Asociației Culturale Române.
Îmi amintesc de prima mea lansare de carte în 2010. Nu am dormit toată noaptea. Pe 16 noiembrie a.c., la Centrul comunitar 6767 Côte-des-Neiges, am avut lansarea cărții „Despre copilărie” a Silviei Mariora, pseudonimul literar al Silviei Ionescu. Cartea a apărut la Montreal anul acesta, avându-l ca ilustrator pe Somnath Saha. Este dedicată surorilor sale și prefațată chiar de Carmen Ileana Ionescu.
Știți cum este la nașterea unui copil? Numele l-ai pus deja și știi câte degete are la mâini și la picioare, iar tot parcursul îl știi doar tu și cei apropiați. Dar cum este cu adevărat când arăți copilul în lume? Așa este și cu această carte – bijuterie prin realizarea a tot ceea ce înseamnă concepție, grafică, coloristică și conținut. Lansarea este botezul ei. Emoțiile sunt de partea tuturor, ca și curiozitatea. Silvia noastră este atât de talentată? Da, chiar mai mult decât credeți, iar acesta este de abia începutul.
Trăim astăzi într-o lume plină de violență, promovată prin mass-media, prin cărți care devin bestseller dacă au o dramă sau mai multe, filme de succes cu crime și bătăi. Tocmai de aceea salut cu multă bucurie apariția unei altfel de cărți care ne amintește de copilul nostru interior, de capacitatea de a ne mai minuna la apariția unei raze de soare, a unei râme sau al unui miros de mere coapte ce vine din trecut. „Despre copilărie” este teleportarea noastră pe un covor fermecat într-o lume care ne-a aparținut cândva, atunci când ne simțeam protejați și iubiți. Și ne face atât de bine și cald la inimă!
Am citit această carte pe nerăsuflate. Ce mi-a adus? Multă bucurie, răscolindu-mi propriile amintiri din copilărie despre sifoane, volei peste bătătorul de covoare, ciungă, pâine intermediară, Moș Gerilă, boacăne și pedepse, multă imaginație și curiozitate.
Iată un fragment din povestirea „Dezamăgire”: „Mai este o zi până la Crăciun. Toată lumea în casă e ocupată. Mă furișez în camera părinților. Deschid dulapul de haine. Scotocesc în spatele rufelor așezate, cuminți, pe rafturi. NIMIC! Împing scaunul din colțul camerei lângă șifonier. Privesc deasupra lui. NIMIC! Deschid comoda patului și privesc pe sub pernele rânduite în ea peste zi. NIMIC! Pun scaunul la loc în colț și mă așez pe el ca să mă gândesc. Dacă Moșul nu există și sunt părinții cei care pregătesc darurile, atunci pachetele trebuie să fie ascunse pe undeva! Toată casa îmi e la dispoziție, exceptând camera părinților – unde copiii nu intră așa, fără nicio treabă, dar unde mă aflu (nejustificat) acum. Dacă aș fi avut de ascuns cadouri, aici le-aș fi adus. Mă las să alunec de pe scaun pe covorul ce acoperă podeaua. « Dar unde să fie? » – suspin eu, îngândurată.”
Povestirile sunt povești pentru copii și cu copii, dar nu de adormit copiii pentru că există o învățătură la sfârșit, o concluzie trasă de adultul de azi: „Mai târziu am înțeles că nu e nevoie să iei avionul ori să călătorești ore lungi cu trenul ca să vezi oceanul – el există acolo unde îl creezi.”
„Despre copilărie” este disponibilă pe Amazon.com (paperback) și direct de la autoare (ediție high quality) – 514-984-9219 sau marinescusm@hotmail.com. De asemenea, cartea va putea fi cumpărată la Festivalul Focul din Vatră din 15 decembrie, de la Centrul comunitar 6767 Côte-des-Neiges. Menționăm și faptul că în septembrie a.c. „Despre copilărie” a fost depusă legal la Biblioteca Națională a României.
