Funcția respiratorie este afectată chiar și de concentrații scăzute de poluare a aerului exterior, după cum relevă un studiu montrealez care a analizat calitatea aerului în Canada.
Adesea asociată cu regiuni unde poluarea aerului este ridicată, prevalența bolii pulmonare obstructive cronice (BPOC) este mare și în rândul populațiilor expuse pe termen lung la o mai mică poluare a aerului, după cum a constat un studiu efectuat la Institutul de cercetare al Centrului universitar de sănătate McGill (RI-MUHC) din Montreal, citat de La Presse.
„Canada este considerată o țară în care concentrațiile de poluanți sunt scăzute, însă în acest studiu am văzut că participanții care au fost expuși la o medie anuală de 7 micrograme pe metru cub de aer (µg/m3) au fost afectați”, a declarat pentru sursa citată Dany Doiron, cercetător asociat al RI-MUHC și coautor al studiului.
Spre comparație, nivelul particulelor fine din aerul din New Delhi (India), un oraș foarte poluat, este de 113,5 µg/m3.
Studiul evidențiază faptul „că nu există un nivel sigur pentru poluarea aerului”, așa cum precizează cercetătorul, subliniind că în septembrie anul trecut Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a redus pragul maxim privind poluarea aerului de la 10 la 5 µg/m3.
„Chiar și o creștere mică a poluării aerului cu particule fine și dioxid de azot duce la scăderi semnificative la nivel clinic a funcției respiratorii”, a adăugat dr. Jean Bourbeau, profesor la Facultatea de medicină de la Universitatea McGill și autor principal al studiului.
Publicat în American Journal of Respiratory and Critical Care Medicine, acesta este primul studiu care examinează astfel de asociații în populația canadiană. El a fost realizat cu ajutorul a 1,500 de participanți din nouă orașe canadiene, printre care Montreal și Quebec.
Un cerc vicios
Cercetătorii au descoperit și faptul că vulnerabilitatea unei persoane la problemele pulmonare poate fi mai mare dacă aceasta are plămâni „disanaptici”, i.e. plămâni a căror dezvoltare nu este proporțională cu cea a tractului respirator. Astfel, persoanele cu căi respiratorii mai mici sunt cu 87% mai susceptibile de a se îmbolnăvi de o boală pulmonară obstructivă cronică decât cele cu căi respiratorii mai mari.
Este pentru prima oară când s-a demonstrat că diferențele la nivel de structură a plămânilor, care apar devreme în viață, cresc susceptibilitatea la efectele nocive ale poluării aerului mai târziu.
Studiile anterioare au arătat că expunerea la poluarea aerului în timpul copilăriei are efecte negative asupra dezvoltării plămânilor, au subliniat cei doi cercetători, evocând un cerc vicios.
„Trebuie să punem mai mult accent pe reducerea concentrațiilor de poluanți din aerul pe care îl respirăm”, spune Dany Doiron, care consideră că reducerea gazelor cu efect de seră (GES) necesară pentru a combate încălzirea globală va avea efecte benefice și asupra sănătății noastre.
