După negocierile între Parlamentul European și Consiliu, finalizate cu un acord în data de 24 septembrie, Laura Codruța Kovesi va deveni procuror-șef al Parchetului European (EPPO). Potrivit procedurii, urmează o confirmare oficială a acestui acord în plenul Parlamentului European.
În legătură cu numirea Laurei Codruța Kövesi în fruntea noului Parchet European, președintele Comisiei pentru libertăți civile, Juan Fernando López Aguilar, a declarat că: „Doamna Kövesi este alegerea perfectă pentru funcția de procuror-șef european. Are competențe profesionale desăvârșite. Mai mult, România nu deține pentru moment niciun post cheie la nivel european, iar doamna Kovesi va deveni una dintre femeile-lider ale Uniunii”, informează G4Media.ro.
Pe 19 septembrie, Consiliul Uniunii Europene a votat covârșitor în favoarea ei pentru funcția de procuror șef european, cu 17 voturi pentru dintr-un total de 22. Guvernul României nu a susținut-o însă pe Kovesi pentru șefia Parchetului European, datorită „suspiciunilor” care există asupra sa. Drept urmare, Viorica Dăncilă a solicitat ambasadoarei României la Uniunea Europeană, Luminița Odobescu, să voteze împotriva fostului procuror-șef DNA, la fel cum s-a întâmplat și în luna februarie a acestui an. Luminița Odobescu nu s-a conformat însă cerinței Guvernului, ci mai degrabă celei exprimate de președintele Iohannis, de a o susține pe Laura Codruța Kovesi.
Parchetul European a fost creat (noiembrie 2018) cu scopul de a combate mai bine frauda împotriva UE. În prezent, 22 de state membre ale Uniunii fac parte din Parchetul European, alăturându-se eforturilor pentru a proteja bugetul UE împotriva fraudei. Acestea sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Italia, Malta, Olanda, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia și Spania.
Data preconizată pentru începerea activității Parchetul European este sfârșitul anului 2020.
Odată ce va fi funcțional, Parchetul UE va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care afectează bugetul UE, precum: frauda, corupția, spălarea de bani și frauda transfrontalieră în materie de TVA. Astfel, Parchetul European va efectua investigații transfrontaliere în cazuri de fraudă în care sunt implicate fonduri ale UE de peste 10.000 EUR sau în cazuri de fraudă în materie de TVA la nivel transfrontalier care implică daune de peste 10 milioane EUR.
Se estimează că statele membre pierd cel puțin 50 de miliarde EUR în venituri din TVA în fiecare an din cauza fraudei transnaționale. De asemenea, acestea au raportat că aproximativ 638 de milioane EUR din fondurile structurale ale UE au fost utilizate abuziv în 2015.
În prezent, numai autoritățile naționale pot efectua cercetări penale și începe urmărirea penală în cazuri de fraudă care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii. Competențele lor se opresc însă la frontierele naționale.
Organismele UE existente – OLAF (Oficiul European de Luptă Antifraudă), Eurojust (Agenția Uniunii Europene de Cooperare Judiciară în Materie Penală) și Europol (Oficiul European de Poliție) – nu pot efectua cercetări penale sau începe urmăriri penale în cazuri de fraudă. OLAF nu poate decât să transmită rezultatele anchetelor sale administrative autorităților naționale competente, care decid apoi, în mod independent, dacă încep urmărirea penală pe baza constatărilor OLAF.
Eforturile naționale de asigurare a respectării legislației sunt fragmentate între statele membre, acestea neluând întotdeauna măsurile necesare pentru a combate infracțiunile care aduc prejudicii bugetului UE. Astăzi, doar aproximativ 50% din recomandările judiciare transferate de OLAF autorităților judiciare naționale conduc la o condamnare. Rata condamnărilor diferă semnificativ de la un stat membru la altul.
Se estimează că activitatea Parchetului European se va concretiza în mai multe urmăriri penale finalizate cu condamnări și într-o recuperare mai eficientă a sumelor fraudate.
Procurorul-șef european este responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia. Kovesi este prima persoană care va ocupa această funcție nou înființată.
În România, Parchetul european ar putea prelua dosarul Proinvest, în care este inculpat unul dintre apropiații lui Liviu Dragnea, Marian Fişcuci, care ar fi fraudat statul român în materie de TVA cu peste 1,2 milioane de euro, potrivit DNA. Și desigur dosarul Tel Drum, în care Liviu Dragnea este acuzat de fraudă cu fonduri europene de 27 de milioane de euro, abuz în serviciu și constituire de grup infracțional organizat. În prezent, dosarul este cercetat de procurorii DNA, cu sprijinul OLAF.
Reamintim că la sfârșitul lunii martie a.c., Parlamentul și Consiliul European au avut mai multe runde de negocieri la Strasbourg pentru a se pune de acord asupra primului procuror-șef al Parchetului European. Cu o lună înainte, în Comisiile de specialitate din Parlamentul European, LIBE și CONT, Laura Codruța Kovesi a obținut cel mai mare număr de voturi, în timp ce în Consiliu, reprezentanții statelor membre – COREPER – au respins candidatura fostei șefe DNA. La votul din COREPER, francezul Jean-François Bohnert a obținut cel mai mare punctaj. Inclusiv reprezentata României, ambasadoarea Luminița Odobescu, a votat împotriva lui Kovesi, la presiunile guvernului de la București. Alături de aceasta și ambasadorul Bulgariei a votat împotriva Codruței Kovesi.
