Materia întunecată reprezintă unul dintre cele mai mari mistere ale fizicii. În cadrul mai multor proiecte de cercetare se încearcă descoperirea particulelor care să corespundă acestei materii. Printre ele se află și proiectul Beam EDM de la Institutul Laue-Langevin (Franța), care folosește neutronii ca un fel de busole în căutarea axionilor, particule ipotetice de materie întunecată. Cercetătorii nu au reușit să descopere semnale ale existenței axionilor, eliminând astfel teoriile care prevăd existența axionilor cu semnale măsurabile în cadrul Beam EDB.

Materia întunecată este unul dintre cele mai mari mistere ale fizicii actuale, reprezentând, se crede, circa 85% din materia din univers. Măsurători ale vitezelor de rotație ale stelelor (dar și alte fenomene) arată că ar fi nevoie de materie în plus față de cea vizibilă și pe care o cunoaștem în galaxii, care să explice atracția gravitațională necesară pentru vitezele măsurate, viteze care sunt mai mari decât ce se calculează doar din materia vizibilă.

Cercetătorii au propus diverse scenarii și modele care să explice din ce ar fi compusă această materie întunecată. Există propuneri de particule cu masă extrem de mică – precum axionii, dar și de particule cu masă foarte mare – precum cele super-simetrice.

Experimente efectuate la acceleratoare de particule și în laboratoare subterane, ca Gran Sasso în Italia, încearcă să descopere aceste particule, până în prezent însă fără succes.

În acest context, noi experimente efectuate cu fascicule de neutroni pot să ofere rezultate interesante.

Experimentul Beam EDM

O idee interesantă este aceea de a folosi neutronii că detectoare ale materiei întunecate. Nu orice fel de materie întunecată, ci cea reprezentată de așa-numiții axioni – particule cu masă mică (nu se știe însă precis valoarea), care au fost propuse de teoreticieni pentru a rezolva unele probleme din lumea particulelor elementare. Axionii nu au legătură directă cu materia întunecată, însă s-au dovedit utili și pentru explicarea acesteia.

Masa presupusă a axionilor este mult mai mică decât cea a electronilor, însă teoriile propuse nu dau indicații precise – există teorii cu axioni mai mult sau mai puțin „grei”. Axionii ar putea interacționa cu neutronii, ducând la efecte măsurabile. Tocmai această idee stă la baza experimentului Beam EDM, efectuat la Institutul Laue-Langevin (Grenoble, Franța).

Neutronii traversează o regiune de câmpuri electrice și magnetice. Spinul neutronilor este ca un fel de busolă care se rotește în câmpul magnetic, cu o frecvență bine cunoscută. Eventuale modificări ale acestei frecvențe ar putea fi datorate prezenței axionilor care interacționează cu neutronii.

Ce rezultate s-au obținut?

Beam EDM nu a măsurat niciun efect datorat eventualei prezențe a axionilor. Frecvența măsurată era cea prevăzută de teoria fără axioni. Rezultatele acestui experiment au fost publicate recent într-un articol în Physical Review Letters, avându-l ca prim autor pe cercetătorul Ivo Schulthess.

Au fost astfel eliminate teoriile care prevedeau existența axionilor ce ar fi dat semnale măsurabile de experiment. S-a demonstrat inclusiv că metoda folosită ar putea căuta axioni cu masa de circa 1,000 de ori mai mare decât până acum.

Materia întunecată rămâne un mister

Materia întunecată, împreună cu energia întunecată, rămân mari mistere ale fizicii. Este necesară efectuarea de noi experimente, cu metode diverse, pentru a căuta particule ce ar putea explica materia întunecată. Aceste experimente vânează semnale prevăzute de diverse teorii, dincolo de așa-numitul Model standard al fizicii particulelor elementare.

Nu știm exact care ar fi modelul ce ar putea să aibă succes și dacă acesta există cu adevărat. Din acest motiv sunt necesare experimente atât în laboratoarele subterane, care caută să măsoare semnale ale interacțiunii materiei întunecate din Univers cu detectoarele noastre, cât și în alte tipuri de  acceleratoare, care încearcă să producă materie întunecată.

CITIȚI ȘI:

Ar putea fi compusă materia întunecată din fotoni întunecați?