Un nou Ghid alimentar canadian va fi dat publicității în curând, potrivit Santé Canada. Una din schimbările majore introduse în noua versiune a ghidului este dispariția grupului specific „produse lactate” și introducerea lor în cel general al „proteinelor”. Cum laptele și produsele lactate sunt adesea urmărite de controverse, în acest articol ne vom opri asupra câtorva aspecte pe care le considerăm importante privind impactul lor asupra sănătății umane.
Un nou Ghid alimentar canadian va fi dat publicității în curând, potrivit Santé Canada. Noua versiune pune accent pe alimentele de origine vegetală – legume, leguminoase, fructe, cereale integrale. Cele mai importante foruri din lume privind sănătatea umană consideră că un aport sporit al acestor alimente poate avea un efect pozitiv privind scăderea incidenței de boli cardiovasculare și cancere. Aceasta nu înseamnă însă că alimentele de origine animală trebuie scoase din dietă. Santé Canada nu recomandă acest lucru, ci doar invită la moderație.
Urmând această filozofie nutrițională, una din schimbările majore introduse în noul Ghid alimentar canadian este dispariția grupului specific „produse lactate” și introducerea lor în cel general al „proteinelor”. Cum era de așteptat, producătorii de lapte canadieni au reacționat, considerând că acest document – în baza căruia sunt concepute meniurile servite în toate instituțiile publice canadiene – minimizează valoarea nutritivă și beneficiile pentru sănătate ale lactatelor.
CITIȚI ȘI: Grupele de alimente și clasificarea nutrienţilor
Cum aceste alimente sunt adesea urmărite de controverse, în acest articol ne vom opri asupra a câtorva aspecte pe care le considerăm importante privind impactul lor asupra sănătății umane. Menționăm totuși că decizia de a consuma sau nu aceste produse este una complexă, care ar trebui să țină cont și de impactul pe care creșterea bovinelor o are asupra mediului înconjurător și de felul în care aceste vietăți sunt tratate. Amintim în acest sens faptul că pentru a da laptele destinat consumului uman, vacile trebuie să fie însămânțate artificial ca să nască mereu. Ce se întâmplă cu vițeii astfel născuți? Ei sunt imediat îndepărtați de la mamele lor și transportați la alte ferme, unde masculii sunt sacrificați pentru consum iar femelele crescute pentru a perpetua acest proces.
În același timp, impactul pe care acest sector agro-alimentar îl are asupra mediului este deloc de neglijat, el fiind un factor de stres pentru numeroase ecosisteme de pe glob, una din cauzele reducerii biodiversității (prin defrișările efectuate pentru a mări pășunile), și una din cele mai importante surse de gaze cu efect de seră (GES).
APORTUL DE CALCIU ȘI VITAMINA D
Produsele lactate sunt o sursă excelentă de calciu. Calciul este mineralul cel mai important din organism, fiind un element structural fundamental al oaselor. Calciul intervine, de asemenea, în contracția musculară și în activitatea cardiacă, favorizând totodată și absorbţia vitaminei B12.
În ciuda unei opinii larg răspândite, lactatele nu sunt sigura sursă de calciu. Semințele, verdețurile, legumele şi fructele conţin, de asemenea, acest mineral. Iată câteva surse excelente de calciu mai puțin știute: semințele de chia, semințele de susan, migdalele, varza kale, fasolea albă, somonul și sardinele la conservă, mazărea, smochinele uscate.
În ceea ce privește vitamina D, este adevărat că laptele disponibil în comerț este îmbogățit cu vitamina D, fiind astfel o bună sursă pentru această vitamină foarte benefică pentru sănătate. Ea influențează în jur de 30.000 de gene din organismul nostru și poate să prevină apariţia diabetului, osteoporozei, a unor tipuri de cancer, bolilor de inimă, bolilor autoimune sau chiar a depresiei și a kilogramelor în plus.
CITIȚI ȘI: Deficitul de vitamina D și kilogramele în plus
Există însă și alte alimente în afara lactatelor ce pot fi considerate surse bune de vitamina D – unele chiar mult mai bune: uleiul de pește (ficat de cod), peștii grași precum somonul tuna, macroul, păstrăvul sau anghila (pe deasupra, ei sunt și o excelentă sursă de proteine slabe și omega-3), ciupercile shiitake (numite și ciuperci anti-cancer), ouăle.
CITIȚI ȘI: Relația dintre vitamina D, calciu, magneziu și vitamina K2
INTOLERANȚA LA LACTOZĂ
Aproximativ 65% din populația lumii are probleme în a digera lactoza după vârsta copilăriei. La unele popoare, în special cele din estul Asiei, intoleranța la lactoză este mult mai des întâlnită, ajungând până la 90% în unele comunități.
Intoleranța la lactoză înseamnă un deficit al enzimei denumite lactază, care digeră zahărurile din lapte, reducându-le la forme mai simple ce pot fi absorbite de la nivelul tubului digestiv în sânge. Intoleranța la lactoză se întâlnește sub diverse grade, de la forme severe la unele mai ușoare, care permit persoanelor afectate consumul redus al unora dintre produsele lactate.
Cele mai frecvente simptome ale acestei intoleranțe sunt greața, crampele, balonarea și diareea, care apar la scurt timp după ingerarea alimentelor sau lichidelor care conțin lactoză. Cel mai simplu și mai eficace remediu este evitarea produselor lactate.
LACTATELE ȘI CANCERUL
Mai multe studii au evidențiat o legătură între consumul de produse lactate și creșterea riscului de cancer de prostată. Cauza pare să fie aportul mai mare de calciu, acest mineral putând crește agresivitatea cancerului de prostată și rapiditatea evoluției sale. De aceea, în baza studiilor existente, World Cancer Research Fund și American Institute for Cancer Research avertizează asupra asociației probabile între dietele bogate în calciu și un risc crescut de cancer de prostată.
Cancerul de prostată este cancerul cel mai frecvent diagnosticat în rândul bărbaților canadieni. Potrivit Canadian Cancer Society, 21,300 de canadieni au primit un astfel de diagnostic în 2017, iar 4,100 au pierdut bătălia cu această boală. În medie, în fiecare zi, 58 de bărbați au fost diagnosticați cu cancer de prostată. În medie, în fiecare zi, 11 au murit din această cauză.
Reduceți așadar consumul de lapte și de produse lactate, mai cu seamă dacă în istoricul dvs. de familie există cazuri de cancer de prostată, ovarian sau de sân.
CITIȚI ȘI: Mișcarea Movember: Mustățile în lupta cu cancerul de prostată
În cazul cancerului de colon, unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer din lume, situația pare să fie invers. Deși rezultatele sunt mixte, majoritatea studiilor arată că lactatele ar putea reduce riscul îmbolnăvirii, datorită unor componente precum calciu, vitamina D și bacteriile de acid lactic, care se găsesc în produsele lactate fermentate precum iaurtul sau chefirul.
În ceea ce privește cancerul de stomac, numeroasele studii întreprinse până acum nu au reușit să stabilească o legătură între acest cancer și lapte. La fel și în cazul cancerului de sân – dovezile științifice arată că lactatele nu au vreun efect asupra acestui tip de cancer.
HORMONI ȘI ANTIBIOTICE ÎN PRODUSELE LACTATE
Potrivit legilor în vigoare, laptele canadian este riguros testat pentru antibiotice. Dacă acestea nu se încadrează în limitele considerate nepericuloase pentru sănătatea umană, laptele este aruncat iar producătorul penalizat. Dacă unei vaci de lapte i se dau antibiotice, ea este scoasă din producție iar laptele său este aruncat. Odată vindecată și după ce antibioticele au fost eliminate din organismul său, ea este din nou integrată în producția de lapte.
Hormonii de creștere pentru sporirea producției de lapte sunt interziși în Canada, ceea ce înseamnă că laptele, brânza sau iaurtul canadian nu conțin hormoni adăugați.
În Statele Unite însă se folosește, în scopuri zootehnice, hormonul de creștere recombinat de la bovine (recombinat bovine somatropin – rbST sau rBGH – recombinant bovine hormone), pentru creșterea producției de lapte cu până la 20%. Hormonul a fost obținut prin inginerie genetică pe Escheria coli de Monsanto. rBGH stimulează producția hepatică de IGF (insulin-like growth factor), care se excretă prin lapte, concentrația fiind de zece ori mai mare față de cea a vacilor care nu au beneficiat de rBGH. Identic cu cel uman, IGF nu se distruge prin pasteurizare. Deși foarte scăzută, există posibilitatea ca acest hormon să contribuie la dezvoltarea anumitor cancere, afectând funcționarea sistemului endocrin (îndeosebi tiroida și suprarenalele) și perturbând echilibrul hormonal.
Vânzarea de produse lactate cu lapte american de la vaci cărora le-a fost administrat rBST/rBGH este permisă în Canada. Din păcate, consumatorii nu pot ști dacă sunt expuși la acești hormoni, deoarece producătorii nu sunt obligați să indice pe etichete acest lucru. Prin urmare, dacă doriți să vă asigurați că produsele lactate pe care le consumați nu conțin astfel de hormoni adăugați, cumpărați-le pe cele cu logoul producătorilor canadieni de lactate (foto).
Dacă doriți lactate nu doar fără hormoni, ci și fără antibiotice, fără produse secundare rezultate din alte animale și fără OGM (organisme modificate genetic), consumați organic. În plus, fermele organice sunt mult mai atente la stocarea și transformarea în compost a deșeurilor de origine animală astfel încât să nu polueze aerul și apa. Mai mult, fermele organice promovează practici umane de creștere a animalelor. Acestea nu sunt ținute constant închise în cuști, fără acces la aer curat și fără posibilitatea de a socializa cu alte animale. Pentru a preveni îmbolnăvirea lor, fermierii care aderă la practici organice nu recurg la antibiotice ci au grijă ca animalele să aibă un stil de viață sănătos. Rezultatul: multe din vacile de lapte certificate organice au o speranță de viață de trei sau patru ori mai mare decât a vacilor comerciale!
Acest articol a fost revizuit de dr. Alexandru Nicolescu-Zinca, director la Super-cliniques GMF-Réseau.
