De 15 ani, din inițiativa Fundației Movember, luna noiembrie este dedicată sensibilizării opiniei publice cu privire la maladiile masculine. Simbolul acestei lupte este mustața iar mișcarea poartă denumirea de „Movember”, denumire compusă din cuvintele englezești „moustache” și „november”.

Mișcarea Movember a fost lansată în 1999 de un grup de australieni din Adelaide. Din 2004, conceptul a fost preluat de Fundația Movember, noiembrie devenind luna sensibilizării opiniei publice cu privire la maladiile masculine. În țările anglo-saxone (dar și în Finlanda, Olanda, Danemarca, Norvegia, Belgia, Republica Cehă, Spania, Hong Kong, Singapore, Franța, Germania, Suedia, Elveția și Austria), Movember a devenit analogul masculin al lunii Octombrie Roz, lună de informare și prevenire a cancerului mamar.  Movember vizează să sporească detectarea precoce a cancerului de prostată – și deci și eficacitatea tratamentelor – pentru a reduce numărul deceselor datorate acestei boli, ce pot fi lesne prevenite. Pe lângă încurajarea bărbaților de a nu neglija examenul general la medicul de familie și de a se informa cu privire la istoricul de familie în ceea ce privește cancerul de prostată și testicular, Fundația Movember ajută bărbații să recunoască simptomele bolilor de prostată și îi încurajează să adopte un stil de viață sănătos.

În Canada, site-ul Fundației Movember este: ca.movember.com. Vizitându-l, veți putea afla modalitățile prin care puteți dona pentru un anumit bărbat (care a decis să-și lase mustață în luna noiembrie și s-a înscris în program), o anumită echipă sau cum puteți contribui cu o donație generală. Veți putea afla, de asemenea, care sunt proiectele spre care fondurile Fundației Movember se îndreaptă, care sunt ultimele noutăți științifice privind cancerul de prostată și alte boli specific masculine, o serie de mărturii și povești adevărate legate de supraviețuitori și participanți la mișcarea Movember și multe, multe altele.

Cancerul de prostată este cancerul cel mai frecvent diagnosticat în rândul bărbaților canadieni. Potrivit Canadian Cancer Society, 21,300 de canadieni au primit un astfel de diagnostic în 2017, iar 4,100 au pierdut bătălia cu această boală. În medie, în fiecare zi, 58 de bărbați au fost diagnosticați cu cancer de prostată. În medie, în fiecare zi, 11 au murit din această cauză.

CANCERUL ȘI ALTE BOLI DE PROSTATĂ
Prostata este o glandă de dimensiunile unei nuci, care face parte din sistemul reproductiv masculin. Este situată sub vezica urinară și în fața rectumului (ultima parte a intestinului). Prostata înconjoară porțiunea superioară a uretrei – tubul care golește vezica de urină și o transportă prin penis. Glanda prostatică produce un fluid, numit lichid seminal, care intră în componența spermei.

Există câteva probleme cu prostata care pot afecta bărbații, în special cei peste 40 de ani, căci odată cu înaintarea în vârstă, această glandă poate să crească în dimensiune:
■ Hiperplazia benignă de prostată (adenomul de prostată) este mărirea în volum a prostatei care antrenează restricționarea fluxul urinar și deci nevoia de a urina mai des, mai ales pe timpul nopții.

 ■ Prostatita acută și cronică în care prostata este inflamată. Simptomele prin care se manifestă sunt urinări dese și dureroase, scăderea libidoului sau incapacitatea erectilă. Prostatita este o afecțiune destul de frecventă, care nu crește însă riscul apariției cancerului de prostată. Circa 10% din cazuri sunt determinate de o infecție bacteriană.

 ■ Cancerul de prostată este, de obicei, o tumoare. În general, acest tip de cancer crește lent, nedeterminând simptome până la stadii avansate De aceea sunt necesare controalele regulate, căci cu cât depistarea este mai precoce, cu atât se poate acționa pentru a împiedica extinderea celulelor canceroase în alte părți ale corpului.

Pentru a preveni apariția cancerului de prostată, fiecare bărbat trebuie să fie conștient de necesitatea examenului general la medicul de familie, după vârsta de 40 de ani. Acest examen general include și chestionarul privind bolile masculine. Dacă este nevoie, medicul de familie vă poate trimite la un urolog. Cunoașterea istoricul familial este foarte importantă. Aceasta deoarece dacă tatăl dvs. a avut cancer de prostată, riscul dvs. este de 2-3 ori mai mare. Dacă fratele dvs. a suferit de această boală, riscul poate fi de până la 5 ori mai mare. Iar dacă în familia dvs. au existat atât cancer de prostată cât și cancer ovarian sau de sân la rudele din partea mamei, riscul dvs. de cancer de prostată poate fi de 6 ori mai mare!

CITIȚI ȘI: Bărbații, mai predispuși la îmbolnăviri decât femeile

ATENȚIE LA ALIMENTAȚIE!
Reduceți consumul de lapte și de produse lactate. Mai multe studii au evidențiat o legătură între consumul de produse lactate și creșterea riscului de cancer de prostată. Cauza pare să fie aportul mai mare de calciu.

CITIȚI ȘI: Produsele lactate și impactul lor asupra sănătății umane

Evitați suplimentele de vitamina E. Un larg studiu intitulat The Selenium and Vitamin E Cancer Prevention Trial (SELECT) a ajuns la concluzia că vitamina E luată de una singură sporește riscul de cancer de prostată. Riscul a rămas crescut chiar și după ce această vitamină nu a mai fost luată. Reamintim deci că înainte de a lua orice supliment alimentar este indicat să discutați cu un medic. Vitaminele, plantele medicinale sau suplimentele nutriționale pot face mai mult rău decât bine.

Evitați alimentele bogate în grăsimi. Numărul cazurilor de cancer diferă de la țară la țară, însă se constată o creștere la populațiile care consumă foarte multe grăsimi. O dietă care abundă în grăsimi saturate (precum cele din carnea roșie: vită, miel, oaie) este cea mai periculoasă și favorizează apariția bolii. Excepție fac uleiul de măsline și grăsimile de tip omega-3, cum sunt cele din peștele de apă rece (somon, macrou, hering), dar și din semințele de in și nuci.

Nu exagerați cu mâncarea. Deși până în prezent nu s-a constatat o legătură directă între obezitate și incidența cancerului de prostată, se știe cu certitudine că obezitatea poate să afecteze nivelul hormonilor implicați în apariția acestui tip de cancer.

CITIȚI ȘI: Slăbitul, trei adevăruri esențiale

Alcoolul trebuie consumat cu moderație. În general, în cazul bărbaților, moderat înseamnă nu mai mult de două pahare de alcool pe zi.

CITIȚI ȘI: De ce este alcoolul toxic pentru organism?

Mâncați cât mai multe verdețuri, legume și fructe. Toate studiile au demonstrat că fructele și legumele consumate cu regularitate diminuează semnificativ riscul de cancer. Folatul, una din vitaminele complexului B (B9) care se găsește în primul rând în legumele cu frunze verzi și leguminoase (fasole) scade riscul de cancer la prostată. Atenție însă, acidul folic, o substanță similară folatului dar care spre deosebire de acesta nu este naturală, ci sintetică, sporește riscul de cancer la prostată. Acidul folic se găsește sub formă de suplimente și în multivitamine și se adaugă în cereale și pâine integrală.

Roșiile și sucul de roșii. Câteva studii au identificat licopenul (care se găsește în cantități mari în roșii și în sucul de roșii) ca având un efect protector; altele însă nu. De asemenea, nu a fost demonstrat că suplimentele cu licopen ar avea vreun impact pozitiv în prevenția cancerului de prostată.

RATA DE SUPRAVIEȚUIRE ÎN FUNCȚIE DE DETECȚIE
National Cancer Institute (NCI) din SUA grupează cancerul de prostată în trei categorii: local, regional și extins. Nivelul local înseamnă că nu există niciun semn că boala s-a extins dincolo de prostată și corespunde stagiilor I și II ale bolii, așa cum au fost definite de American Joint Committee on Cancer (AJCC). Aproximativ 4 din 5 cazuri sunt depistate în această fază. Nivelul regional semnifică răspândirea cancerului în aria de lângă prostată (la ganglionii din zonă) și corespunde stagiilor III și IV. Nivelul extins include cancerele în stagiul IV care s-au răspândit în zone mai îndepărtate ale corpului – ganglioni, oase, alte organe.

Rata de supraviețuire relativă pe 5 ani pentru nivelurile local și regional este de aproape 100%. Depistarea precoce este deci extrem de importantă.

Acest articol a fost revizuit de dr. Alexandru Nicolescu-Zinca, director la  Super-cliniques GMF-Réseau.