În raportul de țară pe anul 2017 din cadrul mecanismului Semestrului European, Comisia Europeană avertizează România în privința a două chestiuni majore: lupta împotriva corupției și situația economică.
Astfel, Comisia notează că progresele înregistrate în combaterea corupției au fost din nou puse în pericol de evenimentele din ultimul an. „Reformele în curs ale legilor justiției riscă să dăuneze independenței judiciare și să desființeze progresele realizate în ultimii 10 ani. În plus, instituțiile judiciare și cadrul legal pentru combaterea infracțiunilor de corupție continuă să fie supuse unei presiuni intense” – scrie CE în raportul său pentru România, citat de Hotnews.ro.
De asemenea, Comisia atrage atenția că România a înregistrat doar progrese limitate în abordarea recomandărilor specifice de țară transmise de Uniunea Europeană în anul 2017. Infrastructura rămâne o problemă, calitatea acesteia fiind una dintre cele mai scăzute din UE. Deși ridicate, cheltuielile publice nu se reflectă în starea generală și rezistența infrastructurii rutiere și feroviare, iar reforma sectorului transporturilor progresează foarte lent. Infrastructura de alimentare cu apă, gestionarea deșeurilor și infrastructura energetică rămân, la rândul lor, deficitare. Eficiența companiilor de stat nu s-a îmbunătățit, iar cadrul de guvernanță corporativă este în continuare slăbit.
În ceea ce privește economia, Comisia Europeană avertizează, pe fondul creșterii puternice înregistrate de România, că există potențialul unei aterizări dure. Factorii care ar putea determina acest lucru sunt: absența reformelor structurale și a consolidării fiscale, faptul că boomul economic actual a fost determinat, în principal, de consum, în timp ce investițiile au rămas scăzute, și ratele inegalității și a sărăciei care se mențin foarte mari, în ciuda creșterii economice semnificative.
Nota optimistă a raportului este că CE a confirmat avansul înregistrat în 2017 de economia României, dar mai ales faptul că ea a fost încadrată în categoria statelor membre fără dezechilibre macroeconomice, motiv pentru care raportul de țară nu conține un bilanț aprofundat, așa cum se întâmplă în cazul Bulgariei, Croației, Ciprului, Franței, Germaniei, Irlandei, Italiei, Olandei, Portugaliei, Sloveniei, Spaniei și Suediei.
Amintim că prin Raportul de țară, Comisia Europeană face o evaluare a situației din fiecare stat membru UE. Mai departe, Consiliul Uniunii Europene (miniștri din statele membre) vor discuta rapoartele de țară, iar Comisia va organiza reuniuni bilaterale cu statele membre. Următorul pas pentru statele membre este acela de a-și prezenta, până la jumătatea lunii aprilie, prioritățile lor de politică economică și socială în programele naționale de reformă și în programele de stabilitate și/sau de convergență, stabilindu-și prioritățile bugetare. În luna mai, Comisia va propune un nou set de recomandări specifice fiecărei țări.