„Este inacceptabil modul în care sunt tratați vârstnicii în Quebec. Nu sunt mândru să văd ce se întâmplă în CHSLD-uri. Toți, împreună, trebuie să învățăm lecțiile ce decurg din îngrijirea insuficientă a bătrânilor noștri.” Acestea sunt cuvintele primului ministru François Legault în data de 11 aprilie 2020.
De atunci, situația în rezidențele pentru persoane în vârstă nu a făcut decât să se înrăutățească, într-atât încât pe 17 aprilie, peste 70% dintre decesele înregistrate în provincie erau bătrâni din aceste rezidențe. În cele din urmă, Quebecul a cerut în mod formal ajutor armatei canadiene (15 aprilie) pentru trimiterea de personal medical în CHSLD-uri (centres d’hébergement de soins de longue durée). Premierul Legault a făcut, de asemenea, apel la medicii specialiști și generaliști, la studenții la medicină și la orice persoană cu o calificare în domeniul medical pentru a oferi o mână de ajutor și a suplini nevoia de infirmiere și îngrijitori. Circa 2,600 de medici specialiști și generaliști au răspuns apelului lansat de François Legault și alte 3,000 de persoane s-au înscris pe site-ul jecontribuecovid19.gouv.qc.ca pentru a-și oferi serviciile. Din partea armatei canadiene vor veni circa 100 de cadre medicale, în condițiile în care de obicei personalul medical militar lucrează deja în sistemul de sănătate civil atunci când nu se află în misiune.
Criza personalului din aceste rezidențe nu este însă nouă. Pandemia de coronavirus a accentuat-o, făcând ca acum situația să devină dramatică. CHSLD-urile publice aveau și înainte dificultăți în a angaja și păstra suficient personal auxiliar (preposés aux bénéficiaires) – munca este grea iar salariile mici. Cele private la fel, deși nu ar fi trebuit, considerând sumele exorbitante pe care le cer. Tarifele Rezidenței Herron din Dorval, un CHSLD privat care a devenit simbolul eșecului gestiunii pandemiei de COVID-19 în Quebec în centrele rezidențiale de îngrijire pe termen lung, sunt între 3,000$ și 10,000$ pe lună. Aici, la circa 150 de rezidenți, din 13 martie s-a înregistrat un număr șocant de decese – 31, iar condițiile în care se aflau restul bătrânilor au fost calificate drept „inumane”.
O ilustrație clară a ceea ce se întâmplă atunci când profitul este mai important decât respectarea demnității umane a unor persoane vulnerabile și când instituțiile responsabile (CISSS/ CIUSSS) care trebuie să verifice dacă bătrânii aflați în astfel de centre primesc îngrijirile și serviciile necesare nu-și îndeplinesc obligațiile. Trei anchete au fost deschise pentru situația din Rezidența Herron, de către poliție, biroul medicului legist și INSPQ.
Există 2,600 de stabilimente pentru persoane în vârstă în Quebec. Autoritățile sanitare sunt acum în curs să le inspecteze pe fiecare în parte, publice, private, pe termen lung sau intermediare, pentru a se asigura că oferă condiții acceptabile, măsuri de protecție și îngrijiri adecvate, iar François Legault a promis că după pandemie guvernul său va analiza modul în care persoanele în vârstă sunt îngrijite în Quebec.
Ce trebuie însă subliniat este că îngrijirile inadecvate, condițiile de viață dificile, cazurile de maltratare și abandon nu au apărut acum, și că ele sunt comune atât în sistemul privat cât și în cel public destinat bătrânilor. Rezidențele pentru persoane în vârstă erau și înainte veriga slabă a sistemului de sănătate quebechez. Situația a fost deja semnalată în repetate rânduri, ca de exemplu în 2017 de către Réseau FADOQ într-un memoriu adresat ministrului Sănătății de atunci, Gaétan Barrette (La qualité de vie des aînés en CHSLD. Il y a urgence d’agir!) sau în 2014 de Ombudsmanul din Quebec într-un raport către Commission de la santé et des services sociaux.
De aceea, o anchetă publică, așa cum Alliance des patients pour la santé o cere, este necesară.
