PSD a obținut cele mai multe voturi, PNL și USR au performat sub așteptări, iar AUR a produs o surpriză. Prezența la urne în țară a fost sub cea înregistrată la alegerile parlamentare din 2016; în schimb, în diaspora, ea fost cu mult peste cea de acum patru ani.

Rezultate finale

Potrivit datelor Biroului Electoral Central (BEC), după numărarea tuturor voturilor (5,901,915 valabil exprimate), PSD a obținut cele mai multe sufragii, urmat de PNL și USR-PLUS.

Rezultate Camera Deputaților:
PSD – 28,90%
PNL – 25,19%
USR PLUS – 15,37%
UDMR – 5,74%
AUR – 9,08%
PMP – 4,82%
Pro România – 4,09%

Rezultate Senat:
PSD – 29,32%
PNL – 25,58%
USR PLUS – 15,86%
UDMR – 5,89%
AUR – 9,17%
PMP – 4,93%
Pro România – 4,13%

Conform rezultatelor, PMP și Pro România se află sub pragul electoral de 5%, necesar pentru a intra în Parlament.

AEP a precizat că aceste procente sunt obținute din centralizarea rezultatelor înainte de soluționarea contestațiilor depuse la Biroul Electoral Central.

Surprizele alegerilor

Prima surpriză o constituie faptul că după 30 de ani, PSD reprezintă încă partidul care reușește să câștige cele mai multe voturi din partea românilor. Peste jumătate din județele țării au votat majoritar cu PSD. În fapt, PSD – în diversele sale variante și denumiri – nu a pierdut niciodată alegerile parlamentare. 

A doua surpriză a acestor alegeri vine din partea Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), o formațiune politică cu o orientare de extremă dreapta, ultranaționalistă și antieuropeană. La alegerile locale din 27 septembrie a.c. AUR a obținut 0,99% dintre voturile pentru alegerea consiliilor județene, 0,43% dintre voturile pentru consiliile locale și 0,29% din voturile pentru alegerea primarilor. Acum, la nici trei luni diferență, procentajul obținut este suficient pentru ca acest partid înființat pe 1 decembrie 2019 să depășească pragul electoral de 5% și să intre în Parlament. AUR este condus de doi co-președinți, George Simion și Claudiu Târziu.

Rezultatul de la aceste alegeri parlamentare se datorează și faptului că membrii săi sunt foarte vocali pe rețelele de socializare, vorbind despre Unire și promovând idei ultraconservatoare, ultrareligioase și xenofobe, împotriva minorităților sexuale și de gen și împotriva populațiilor alogene. „Curentele de corectitudine politică, ideologia de gen, egalitarismul sau multiculturalismul sunt forme camuflate ale plăgii neomarxiste. Niciun dialog nu se poate lega cu cei care, sub falsul paravan al combaterii discriminărilor, ajung să distrugă ierarhiile și valorile pe care secole de tradiție le-au ridicat cu răbdare și dragoste”, se menționează în programul AUR.

Din păcate, astfel de idei au fost îmbrățișate de suficient de mulți români din țară și de peste hotare pentru ca AUR, acest partid ce amintește de defunctul PRM, să fie reprezentat în Parlament.

O prezență slabă la urne în România

Prezenţa la vot pe ţară la scrutinul parlamentar a fost de 33,24%.

În mediul urban s-au prezentat la urne 3,125,700 de alegători, iar în rural – 2,667,435.

Un număr de 70,899 alegători au votat cu urna mobilă.

La alegerile parlamentare din decembrie 2016, prezenţa la urne pe ţară a fost de 39,49%. Este foarte posibil ca pandemia să fi fost unul din principalii factori pentru care românii au ieșit mai puțin la vot la acest scrutin.

Votul în diaspora

În total, în afara României, au votat 265,490 de alegători, o cifră cu mult peste cea de la precedentul scrutin parlamentar, de 106,038. Diferența se poate explica prin numărul mai mare de secţii de votare înființate (748 vs. 417) şi, de asemenea, prin faptul că acum s-a putut vota și prin corespondenţă.

Potrivit BEC, cea mai mare prezenţă la vot în diaspora s-a înregistrat în Italia (48,387 de alegători), Republica Moldova (37,632), Spania (33,576), Marea Britanie (31,507), Germania (30.493) și Franţa (11.695).

Reamintim că românii din afara ţării au avut la dispoziţie două zile pentru a vota la acest scrutin.

Ei sunt reprezentați de patru deputați și doi senatori.

Câți alegători au votat în Canada?

În Canada, la cele șapte secții de votare organizate aici – la Ottawa, Quebec, Calgary, Dieppe, Toronto, Montreal și Vancouver – au votat 1,608 persoane, la care se adaugă 196 de voturi prin corespondență, pentru un total de 1,804 de voturi.

Sursă: Autoritatea Electorală Permanentă.

Câte voturi prin corespondență au fost validate?

Pe site-ul www.votstrainatate.ro au fost înregistrate 39,244 de cereri privind votul prin corespondență din partea românilor din diaspora. Dintre acestea, Biroul Electoral Central a validat și trimis plicuri la 35,800 de cetățeni români.

Până pe 3 decembrie, dată la care procesul de înregistrarea a voturilor prin corespondență s-a încheiat, doar 21,329 de voturi au ajuns în România și au fost declarate valide.

Absența a 14,471 de voturi poate fi explicată prin funcționarea serviciilor poștale românești și din alte țări în timpul pandemiei, precum și prin faptul că nu toți cei care s-au înscris pentru votul prin corespondență și au primit plicul l-au și dus la poștă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introduceti comentariul
Introdu numele

eighty four − = 81