Bătălia pentru președinția României se dă între Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă. În primul tur al alegerilor prezidenţiale (10 noiembrie 2019), Klaus Iohannis a obținut 37,82% din voturi, iar Viorica Dăncilă 22,26%.
Cine poate vota?
Orice cetățean român care a împlinit vârsta de 18 ani și care în ziua alegerilor se află în Canada, indiferent de motivul prezenței sale (domiciliu, reședință, turism) poate vota la una din secțiile de votare organizate aici.
Unde se poate vota?
Cetățenii români aflați în Canada pot vota la secțiile de votare organizate de Ambasada României din Ottawa, consulatele generale românești din Montreal, Toronto și Vancouver și consulatele generale onorifice românești din Calgary, Quebec City și Dieppe. Reamintim că autoritățile canadiene nu autorizează înființarea de secții de votare străine în alte localități decât cel în care există misiune diplomatică și oficii consulare străine.
La Montreal sunt două secții de votare, ambele în clădirea unde își are sediul Consulatul General al României: 1010 Sherbrooke Ouest, Montreal, H3A 2R7, la etajul 6 și respectiv 15. Tot două secții de votare vor fi și la Toronto, iar în restul orașelor canadiene câte una.
Când se votează?
Ca și în primul tur, votul se desfășoară pe durata a trei zile:
● Vineri, 22 noiembrie – votarea începe la ora locală 12:00 şi se încheie la ora locală 21:00;
● Sâmbătă, 23 noiembrie – votarea începe la ora locală 7:00 şi se încheie la ora locală 21:00;
● Duminică, 24 noiembrie – votarea începe la ora locală 7:00 şi se încheie la ora locală 21:00.
Alegătorii care la ora 21:00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot, pot să îşi exercite dreptul de vot până la ora 23:59.
Cu ce acte?
Iată care sunt actele în baza cărora se poate exercita dreptul de vot în străinătate:
● Cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie;
● Buletinul de identitate;
● Paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar;
● În cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.
Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români care votează în străinătate sau de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.
De notat faptul că actul de identitate trebuie să fie valabil în ziua votării. Nu se acceptă titlul de călătorie.
Cum arată buletinele de vot din turul 2?
Buletinele de vot pentru românii din diaspora sunt aproape identice cu cele pentru românii din țară – diferă doar denumirea: „Buletin de vot utilizat în străinătate pentru alegerea președintelui României turul 2 – 24 noiembrie 2019” şi respectiv „Buletin de vot utilizat în România pentru alegerea președintelui României turul 2 – 24 noiembrie 2019”.
Pentru cei care au optat pentru votul prin corespondență
Amintim cetățenilor care au optat pentru exercitarea dreptului de vot prin corespondență că termenul limită pentru primirea plicului conținând votul respectiv la sediul misiunii diplomatice sau consulare a fost 21 noiembrie 2019 (orele 23:59). Primirea plicului cu votul prin corespondență după data de 21 noiembrie atrage după sine anularea votului, aceste plicuri fiind anulate fără a mai fi desigilate.
Cei care se află în situația în care plicul conținând votul lor nu a fost primit, astfel că biroul electoral pentru votul prin corespondență nu a fost în măsură să efectueze înregistrarea acestuia, își pot exprima dreptul de vot la cea mai apropiată secție de votare, într-una dintre cele trei zile destinate votării în străinătate.
Alegătorul pentru care Biroul electoral pentru votul prin corespondență a înregistrat primirea plicului cu buletinul de vot nu își poate poate exercita dreptul de vot în cadrul secției de votare.
Cifrele turului întâi
Potrivit BEC, rezultatele finale din primul tur al scrutinului prezidențial arată în felul următor:
Klaus Iohannis (susținut de PNL, președintele în exercițiu) – 3.485.292 voturi (37,82%);
Viorica Dăncilă (PSD) – 2.051.725 (22,26%);
Dan Barna (Alianța USR-PLUS) – 1.384.450 (15,02%);
Mircea Diaconu (susținut de PRO România și ALDE) – 815.201 (8,85%);
Theodor Paleologu (PMP) – 527.098 (5,72%);
Kelemen Hunor (UDMR) – 357.014 (3,87%);
Ramona Ioana Bruynseels (Partidul Puterii Umaniste Social-Liberal) – 247.275 (2,75%);
Alexandru Cumpănașu (candidat independent) – 141.316 (1,53%);
Viorel Cataramă (Dreapta Liberală) – 48.622 (0,53%);
Bogdan Stanoevici (candidat independent) – 39.192 (0,43%);
Cătălin Ivan (Partidul Alternativa pentru Demnitate Națională) – 2.787 (0,36%);
Ninel Peia (Partidul Neamul Românesc) – 30.884 (0,34%);
Sebastian-Constantin Popescu (Partidul Noua Românie) – 30.850 (0,33%);
John-Ion Banu (Partidul Națiunea Română) – 25.769 (0,30%).
În primul tur, prezența la urne a fost de 47,66%. În diaspora au votat 675.348 de români. Numărul alegătorilor prin corespondenţă s-a ridicat la 25.189.
Când își va începe mandatul noul președinte?
Mandatul de cinci ani al președintelui în funcție încetează pe 21 decembrie 2019, dată la care noul președinte ar trebui să depună jurământul de credință în fața Parlamentului.
