Războiul din Ucraina durează deja de peste trei luni, iar printre daunele colaterale provocate se numără și securitatea alimentară. Prețurile la alimentele de bază au crescut peste tot în lume, iar spectrul foametei planează asupra multor țări. Un survol al situației din Canada și al rolului său pe plan mondial în contextul unei potențiale crize alimentare.
Din ce în ce mai mulți experți, mai multe foruri internaționale și publicații – ca de exemplu The Economist, care în numărul din 21 mai a.c. titrează mare pe prima pagină: „The Coming Food Catastrophe” – vorbesc de amplificarea riscurilor cu care omenirea se confruntă la nivel de securitate alimentară din cauza Rusiei și a războiului din Ucraina.
În câteva cifre: Contextul internațional
Rusia și Ucraina sunt un grânar global. Rusia şi Ucraina asigurau aproximativ 30% din exporturile mondiale de grâu, 20% din cele de porumb şi mai mult de jumătate din uleiul de floarea soarelui existent pe piața mondială, potrivit ONU. Mai mult, aprovizionarea Programului alimentar mondial (PAM) se baza, în proporție de 50%, pe cerealele din Ucraina.
Acum, din cauza războiului, milioane de tone de cereale zac în silozuri în porturile ucrainene, blocadele rusești împiedicând vapoarele să navigheze cu grâu, porumb și alte exporturi. Recolta din acest an este incertă, sezonul de semănat fiind ratat în multe regiuni din cauza tancurilor și trupelor rusești. CBC.ca citează Departamentul Agriculturii din SUA care estimează că recolta de grâu din Ucraina va scădea cu 35% față de anul trecut din cauza războiului. Fermierii ucraineni se luptă, de asemenea, să achiziționeze semințe pentru recolta din 2023, precum și combustibil pentru mașinile agricole, ceea ce înseamnă că țările care se bazau pe cerealele din Ucraina se vor confrunta cu probleme de aprovizionare pentru ceva vreme.
La rândul său, Moscova a interzis exporturile de cereale și a recomandat producătorilor naționali de îngrășăminte să suspende exporturile până când serviciile de transport maritim își vor relua cursul normal – Rusia fiind un exportator de top la nivel mondial în această privință.
Uniunea Europeană, prin vocea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a acuzat Rusia de faptul că utilizează energia și producția alimentară ca arme. La Forumul de la Davos (22-26 mai 2022), ea a afirmat că autoritățile rusești au stopat exporturile de cereale pentru a intensifica presiunea mondială asupra prețurilor sau pentru a oferi grâu în schimbul sprijinului politic în plan internațional.
Toate aceste consecințe ale războiului se grefează pe un context deja fragil, omenirea abia revenindu-și din bulversările cauzate de pandemie. Datoria multor țări a explodat pur și simplu în ultimii doi ani, lucru ce la face și mai vulnerabile acum când aprovizionarea cu alimente este îngreunată de creșterea prețurilor la grâu, porumb și energie.
Potrivit FAO, organizaţia ONU pentru alimente şi agricultură, indexul global al prețului alimentelor a atins în martie anul acesta cel mai înalt nivel de la înfiinţarea sa, în anul 1990.
O altă agenție ONU, Programul alimentar mondial, avertizează la rândul său că numărul persoanelor expuse riscului de foamete acută ar putea crește cu 20% în 2022, ajungând la 323 de milioane, față de 276 de milioane cât indica estimarea inițială.
Amenințarea la adresa securității alimentare există așadar în țările sărace ale lumii și în cele foarte dependente de exporturile din Ucraina și Rusia, precum Somalia, Yemen, Egipt, Iran, Turcia, Bangladesh, Liban sau Tunisia. Unele dintre acestea importau chiar și peste 60% din cerealele lor de la producători ucraineni sau ruși. Acum aceste țări sunt nevoite să găsească alte surse, în vreme ce prețurile continuă să crească.
Îngrijorări pentru acest an, dar mai ales pentru cel viitor
În prezent, riscurile alimentare legate de războiul din Ucraina se resimt în țările dependente de aprovizionarea cu cereale din această țară și din Rusia. Este vorba în special de state din Africa și din lumea arabă.
Problema, în 2022, este una cauzată de întreruperea acestor exporturi, așa cum a precizat Maximo Torero, economist-șef al FAO, care afirmă că deocamdată, deși foarte gravă, situația nu a degenerat într-o criză alimentară.
„Principala noastră îngrijorare, pentru care credem că am putea să ne confruntăm cu o criză alimentară mondială, este pentru anul viitor. Ea este legată de îngrășăminte și de faptul că Rusia este cel mai mare exportator din lume. Această constrângere ar putea reduce randamentele la nivel mondial”, a spus Maximo Torero într-un interviu pentru Euronews.
Dincolo de îngrijorările la nivel umanitar, sunt și temeri că scumpirea alimentelor și spectrul foametei vor produce tulburări sociale. Există un potențial de destabilizare, revolte și migrare în masă, inclusiv spre Occident.
Canada, intern și extern
Canadienii resimt la rândul lor presiunile externe ce se exercită asupra prețurilor la grâu și alte cereale. Cele mai recente date de la Statistique Canada (mai a.c.) arată că prețul la pâine a crescut cu 12,2% între aprilie 2021 și aprilie 2022, iar la paste cu 19,6%.
Totuși, impactul războiului din Ucraina este limitat în Canada, în principal datorită faptului că legăturile economice cu Ucraina și Rusia sunt minime, iar Canada este o țară producătoare și exportatoare de grâu și petrol. Există și aici persoane în situație de precaritate și mai mult ca sigur numărul lor va spori în contextul actual, însă nu se poate vorbi de criză alimentară care să se manifeste în Canada, cum de altfel nici în Uniunea Europeană. În țările bogate este mai degrabă o chestiune ce ţine de inflație.
Canada, alături de partenerii săi, are însă un rol important de jucat pe plan internațional, ajutând la depășirea penuriilor alimentare dincolo de granițele sale. Ministra Agriculturii, Marie-Claude Bibeau, a declarat, potrivit La Presse, că Ottawa este în contact cu mai multe țări al căror nivel de insecuritate riscă să fie amplificat – Liban, Egipt și Bangladesh – pentru a vedea în ce măsură Canada le poate aproviziona.
Acestea fiind spuse, recolta pe 2021 a fost foarte proastă în Canada, din cauza secetei care a afectat vestul țării. „Nu dispunem de un foarte mare surplus, dar încercăm să vedem, alături de comunitatea internațională, unde putem ajuta cu ceea ce avem la dispoziție”, a mai spus ministra.
Care este însă situația privind aprovizionarea cu îngrășăminte pentru agricultură? Grație minelor din Vest, Canada este un producător și exportator important de potasă, întrebuințată pentru fabricarea îngrășămintelor. În același timp, Canada este una din țările care importă îngrășăminte din Rusia, în special pentru recoltele din est – este vorba de cele pe bază de azot, uree sau fosfor. Citând Fertilisants Canada, CBC.ca notează că între 85 și 90% din importurile de îngrășăminte din provinciile atlantice provin din Rusia.
Potrivit ministrei Bibeau, pe termen scurt, Canada va obține ceea ce trebuia să obțină, Rusia onorându-și contractele. Pe termen mediu, se urmărește tăierea legăturilor comerciale cu Rusia și sporirea producției de îngrășăminte în Canada. Potrivit ministrei Bibeau, pe termen scurt, Canada va obține ceea ce trebuia să obțină, Rusia onorându-și contractele. Pe termen mediu, se urmărește tăierea legăturilor comerciale cu Rusia și sporirea producției de îngrășăminte în Canada.
