Canadienii nu sunt mai breji decât americanii când vine vorba de ceea ce mănâncă, arată un nou studiu realizat de trei universități quebecheze. Obiceiurile alimentare ale canadienilor obțin un „scor mediocru” și, potrivit cercetătorilor, acestea nu au șanse să se amelioreze în lipsa unor politici publice mai bune.
Canadienilor le place să se compare cu vecinii lor de la sud, adesea subliniind rezultatele lor mai bune. În cazul obiceiurilor alimentare nu prea au însă cu ce să se laude, căci spre deosebire de rezultatele unor studii anterioare, o nouă cercetare întreprinsă în Quebec arată că populația Canadei nu mănâncă mai sănătos decât cea a Statelor Unite.
Cercetările de până acum pe această temă au ajuns la concluzia că dieta canadienilor este cu aproximativ 20 de puncte procentuale mai bună decât cea a americanilor. Aceste studii s-au bazat însă pe Indicele de calitate privind alimentația canadienilor, un instrument care reflectă calitatea generală a alegerilor făcute de populație în raport cu recomandările Ghidului alimentar canadian.
Potrivit lui Michel Lucas, profesor la Facultatea de Medicină a Universității Laval, cercetător la Centrul de cercetare al CHU din Quebec – Universitatea Laval și autorul principal al studiului, „acest indice nu permite o comparație directă între țări care au ghiduri alimentare diferite”, notează Le Soleil.
Astfel, pentru a putea face o analiză mai fiabilă, echipa de cercetători de la Universitatea Laval, Universitatea din Montreal și Universitatea din Sherbrooke, au folosit un alt indicator ca bază pentru studiul lor, numit Indice alternativ al calității alimentației (Alternative Diet Quality Index). Acest indice este utilizat în întreaga lume, și cu precădere în SUA, lucru ce a facilitat foarte mult comparațiile între cele două țări. Studiul, publicat în revista Nutrients, a relevat o diferență de mai puțin de 2% între Canada și SUA – o discrepanță notabilă față de rezultatele de peste 20% obținute cu cealaltă metodă de calcul.
Indicele alternativ al calității alimentației este calculat plecând de la date care corelează consumul anumitor alimente de un risc mai mic sau mai mare de îmbolnăvire sau deces. Este legat în mod pozitiv de consumul de fructe, legume, cereale integrale, nuci, leguminoase și acizi grași polinesaturați, și în mod negativ de consumul de băuturi dulci, sucuri de fructe, carne roșie, carne procesată și sare.
Autorii au utilizat datele furnizate de Studiul privind sănătatea comunităților canadiene din 2004 și din 2015, ambele efectuate de Statistique Canada și desfășurate pe 35,107 de subiecți și respectiv 20,487. Calculele lor au arătat că în 2004, indice alternativ al calității alimentației canadienilor era de 36,5 puncte din maxim 100 posibile (spre comparație, indicele utilizat anterior dădea un scor de 58,8). Unsprezece ani mai târziu, în 2015, indicele a fost de 39,0 de puncte (față de 68,2 obținut prin cealaltă metodă de calcul). În Statele Unite, în 2004, media a fost de 34,9, iar în 2010 de 37,1.
Vedem deci că valorile înregistrate în Canada sunt foarte apropiate de cele raportate în studiile privind calitatea alimentelor din Statele Unite, spulberând mitul că aici se mănâncă mai sănătos ca în SUA. În ambele țări, calitatea alimentației este slabă, Canada afișând „un scor mediocru”, după cum afirmă Michel Lucas.
Imigranții au o alimentație mai bună
Studiul a arătat și faptul că imigrații au rezultate mai bune decât non-imigranții. Acest lucru se explică prin faptul că adesea imigranții au o cultură alimentară ce favorizează consumul de nuci și leguminoase.
Alte concluzii notabile: veniturile influențează în mod cert alegerile consumatorilor, însă nivelul de școlarizare este un factor și mai important. Cei cu o diplomă de nivel secundar au avut scoruri de 34,8 (2004) și 35,3 puncte (2015), în timp ce cei cu diplomă universitară au înregistrat scoruri de 38,7 (2004) și 41,4 puncte (2015).
De asemenea, deloc surprinzător, femeile au un scor mai mare decât bărbații când vine vorba de calitatea dietei lor, iar tinerii cu vârste cuprinse între 19 și 30 de ani au obținut un scor sub medie atât în 2004 (33 de puncte) cât și în 2015 (35,5 puncte).
Quebecul se află la mijlocul plutonului
Studiul permite și o comparație la nivel de provincii. Quebecul se află undeva la mijloc, sub media canadiană, după British Columbia, Alberta, Ontario, Nova Scoția și Insula Prințului Edward.
Motivele pentru care Quebecul afișează un scor de 36,1 în 2004 și de 37,7 în 2015 vor trebui analizate prin intermediul altor studii, căci așa cum profesorul Lucas a precizat pentru La Presse, explicarea diferențelor dintre provinciile canadiene nu a figurat printre obiectivele studiului său.
Totuși, deși situația în Canada se poate îmbunătăți, nu e cazul să ne așteptăm la miracole, subliniază cercetătorul. „Nu cred că vom ajunge la 80 de puncte. Deja un scor de 50 de puncte ar fi foarte bun. În alte părți ale lumii, populațiile cu cele mai bune rezultate se găsesc în țările mediteraneene și în Japonia, care au medii de aproximativ 70 de puncte”, a completat acesta.
Limitele responsabilității individuale
Ca și în cazul luptei împotriva schimbărilor climatice, studiul quebechez subliniază limitele alegerilor la nivel individual pentru a opera schimbări la nivel macro, pentru ca în mod colectiv să adoptăm obiceiuri alimentare mai bune.
„În loc să adresăm puternicii factori comerciali și de mediu care determină obiceiurile alimentare ale oamenilor, accentul este adesea pus pe strategiile de informare care plasează responsabilitatea pe umerii indivizilor”, afirmă autorii studiului.
„Trebuie să găsim noi modalități de a determina populația să facă alegeri alimentare mai sănătoase”, spune profesorul Lucas. „Dacă repetăm demersurile întreprinse până acum, vom ajunge la aceleași rezultate. Întrucât ceea ce mâncăm este unul dintre principalii factori determinanți ai stării de sănătate și întrucât adevăratele cunoștințe se dobândesc experimentând, trebuie să încetăm să credem că o mai mare cantitate de informație va fi suficientă pentru a schimba comportamentele oamenilor. Trebuie să trecem la era 4.0, cea a experimentării, a dezvoltării capacităților de a acționa – gătit, degustare etc. – și a creării unui mediu propice obiceiurilor mai bune.”
Prin urmare, „trebuie să încetăm să-i tot criticăm pe oameni, problema este una de leadership”, afirmă Michel Lucas potrivit sursei citate, pledând în același timp pentru politici publice mai bune în această privință.
