Știrea recentă conform căreia „COVID a fost rezultatul unei scurgeri de laborator” ilustrează foarte bine dificultatea de a populariza incertitudinea în știință, așa cum se arată într-un articol publicat de Agence Science-Presse la rubrica Détecteur de rumeurs.

De la bun început trebuie spus că titlul „COVID ar fi rezultatul unei scurgeri de laborator” nu reflectă cum trebuie conținutul știrii. Ceea ce a făcut obiectul unor publicații în presa americană, în două instituții media (și de acolo peste tot pe glob), este de fapt un raport al unei agenții guvernamentale americane – Departamentul pentru Energie, care supraveghează laboratoarele guvernamentale. Un raport a cărui concluzie este mult mai prudentă decât sugerează astfel de titluri și care se numără printre alte rapoarte, cu concluzii diferite de aceasta.

Există mai multe rapoarte care înclină spre cealaltă ipoteză

Alte cinci rapoarte întocmite începând cu 2021 de ceea ce se numește comunitatea de informații din Statele Unite, merg în direcția opusă raportului Departamentului de Energie.

Toate aceste documente au fost realizate datorită unei solicitări din 2021 a președintelui Biden. Acesta a cerut diverselor agenții sau departamente guvernamentale să se pronunțe cu privire la originea coronavirusului: scurgere dintr-un laborator sau origine naturală? Aceste rapoarte nu au fost făcute publice, însă potrivit informațiilor apărute în presa americană cinci înclină spre o origine naturală a virusului, la piața Huanan din Wuhan, două spre ipoteza unei scurgeri din laborator, de la Institutul de Virologie din Wuhan, iar trei consideră că datele sunt insuficiente pentru a lua o decizie.

Un nivel scăzut de încredere

Un alt lucru important de menționat este faptul că raportul Departamentului american de Energie afirmă că concluzia sa se bazează pe „un nivel scăzut de încredere” (low confidence).

În jargonul comunității de informații americane (intelligence community), aceasta înseamnă că „analiștii pun la îndoială credibilitatea sau plauzibilitatea informațiilor sau că sunt preocupați de [credibilitatea] surselor lor”. Există trei niveluri de încredere posibile: scăzut, moderat și ridicat. Acesta este, așadar, cel mai scăzut.

Prin urmare, titluri precum „Scurgerea din laborator, originea probabilă a pandemiei” (ca în Wall Street Journal, primul care a publicat această știre, în data de 26 februarie) sau „O scurgere de laborator, « foarte probabil » la originea pandemiei, potrivit unui minister american” (TF1 Info) nu sunt tocmai exacte. Un titlu mai potrivit, chiar dacă mult mai puțin atrăgător, ar fi fost „Noul raport despre originea COVID subliniază teoria scurgerii dintr-un laborator, dar admite că sursele sale nu sunt de încredere”. Sau „Agențiile guvernamentale din SUA sunt împărțite privind originea coronavirusului”.

De asemenea, e util de amintit faptul că este vorba de un raport al cărui obiectiv este acela de a emite o judecată în această privință, adică un raport asupra situației, așa cum este ea evaluată de experții în informații. Nu este clar dacă documentul se bazează pe date noi – raportul nu a fost făcut public, reporterii de la Wall Street Journal stând de vorbă cu persoane care l-au citit (surse confidențiale). Raportul nu identifică studii sau experți care i-ar fi determinat pe autorii săi să încline spre ipoteza scurgerii de laborator.

Ce spun datele cunoscute până în prezent?

Cele mai solide date disponibile în prezent sunt cele provenite din trei studii independente, efectuate pe scară largă, care au fost publicate anul trecut. Unul a identificat două contaminări care au avut loc separat, la două persoane distincte, în piața de fructe de mare Huanan, în noiembrie sau decembrie 2019. Celelalte două studii, dintre care unul a apărut ulterior în revista Science în iulie 2022, au mers până la a identifica partea de vest a pieței ca punct de origine. Cercetătorii s-au bazat pe 1,380 de „probe de mediu” colectate în sau în jurul pieței la începutul anului 2020, pe o secvențiere a genelor celor mai vechi eșantioane ale virusului, pe hărți ale standurilor pieței și date de geolocalizare a primilor pacienți infectați din orașul Wuhan.

Una din autoarele studiului publicat în Science, virologul (specialist în virusuri) Angela Rasmussen, a reacționat la articolele publicate în baza raportul Ministerului Energiei spunând că „virușii nu sunt imaginați sau creați de computer. Dacă SARS-CoV-2 ar fi avut originea într-un laborator, ar exista urme ale experimentelor anterioare care au dus la apariția acestui «mutant» sau ipoteze valide care să explice descendența sa. În ciuda a trei ani de căutare a acestor dovezi, acestea nu s-au materializat”, în timp ce dovezile care susțin o origine naturală sau zoonoză au continuat să se acumuleze .

O scurgere în presă motivată politic?

Observatorii scenei politice americane au subliniat că această scurgere a avut loc chiar în săptămâna în care noua majoritate republicană din Camera Reprezentanților a început promovarea „propriei sale teorii”, și anume cea a unei scurgeri de laborator pentru care chinezii sunt responsabili. Comitetul pentru relațiile China-SUA și-a început lucrările la sfârșitul lunii februarie, în timp ce subcomitetul pentru coronavirus și-a început activitatea luna aceasta. Printre membrii acestui subcomitet se numără și parlamentari republicani care au spus că varianta Omicron a fost un „hoax” a Partidului Democrat sau că vaccinurile ucid mai mulți oameni decât COVID.

De altfel, chiar și pagina editorială a Wall Street Journal a recunoscut că toate aceste audieri „ar putea explica momentul și posibil și motivul scurgerii în presă” a informațiilor legate de raportul Departamentului pentru Energie.

CITIȚI ȘI:

COVID-19 este legat de creșterea numărului de atacuri de cord și alte probleme cardiovasculare
Costul dezinformării privind COVID-19