Situația legată de pandemia de COVID-19 se schimbă în permanență. Vă prezentăm, în rezumat, o selecție de articole pe acest subiect, un tur de orizont ce oferă o imagine generală a celor mai recente descoperiri științifice, recomandări, practici clinice și măsuri administrative și politice din diverse țări ale lumii.
Marea Britanie: Testele clinice pentru vaccinul dezvoltat de Universitatea Oxford și AstraZeneca întrerupte și apoi reluate
Studiile clinice pentru vaccinul coronavirus dezvoltat de AstraZeneca şi Universitatea Oxford au fost suspendate în data de 6 septembrie după ce unul dintre participanți a avut o reacţie adversă. Acest potențial vaccin împotriva COVID-19 se află într-un stadiu avansat de dezvoltare (faza a treia), generând speranțe că ar putea fi unul dintre primele care vor apărea pe piaţă, după testarea cu succes a fazelor 1 şi 2. În faza a treia de testare sunt implicaţi aproximativ 30.000 de participanţi în SUA, Marea Britanie, Brazilia şi Africa de Sud. Testări suplimentare sunt preconizate în Japonia şi Rusia.
Testările din toate țările au fost oprite după ce unul dintre participanții aflați în Marea Britanie a dezvoltat simptome neurologice asociate cu o afecţiune spinală inflamatorie rară, denumită mielită transversală. O investigație independentă a fost lansată pentru a examina datele de siguranţă ale acestui potențial vaccin și, în urma acestei investigații, testele clinice au putut fi fost reluate în Marea Britanie după ce au primit undă verde de la autorităţile din domeniul siguranţei sanitare. AstraZeneca nu a precizat însă data la care ar putea fi reluate alte studii clinice globale.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), aproape 180 de vaccinuri se află în faza de testare la nivel mondial, dar niciunul nu a finalizat încă studiile clinice. Vaccinul AstraZeneca dezvoltat împreună cu Universitatea Oxford este considerat de OMS ca fiind cel mai promiţător.
Spania: Un avertisment către Uniunea Europeană cu privire la apariția unui al doilea val de COVID-19 – Studiu
Spania trece deja printr-un al doilea val al epidemiei de COVID-19, care ar putea ajunge în scurt timp și în restul Europei, potrivit unui studiu efectuat de Spitalul Universitar Germas Trias i Pujol din Badalona (Barcelona) şi de Universitatea Politehnică din Catalonia. Studiul, datat 2 septembrie, a fost trimis Comisiei Europene. El explică faptul că efectul barurilor şi restaurantelor ar putea avea repercusiuni uriaşe în evoluţia epidemiilor, unde măsurile preventive – cum ar fi distanţarea fizică şi folosirea măştii de protecţie – se respectă mult mai puţin decât în alte circumstanţe. Studiul avertizează autorităţile europene că dacă un al doilea val nu este stopat din timp s-ar putea reveni la o situaţie similară lunii martie, când contagierea cu coronavirus s-a răspândit necontrolat.
Autorii studiului au căutat să găsească o explicație pentru faptul că Spania ocupă primul loc în al doilea val în ceea ce priveşte numărul de cazuri de infectare, deși este o ţară cu temperaturi ridicate pe timpul verii, fapt ce favorizează petrecerea timpului la exterior, unde rata infectărilor este de 20 de ori mai scăzută decât în spaţiile închise. Răspunsul este că Spania a ridicat restricţiile de circulaţie, îndeosebi în provincii, înaintea altor ţări din Uniunea Europeană, într-un moment în care numărul cazurilor pozitive ar fi putut fi de trei ori mai mare decât cele detectate oficial, iar activitatea socială a crescut semnificativ, potrivit cercetătorilor.
Italia: Cercetătorii au descoperit mecanismul ce provoacă răspunsul inflamator la copiii bolnavi de COVID-19 – Studiu
Cercetători de la Spitalul Pediatric Bambino Gesu de la Vatican, în colaborare cu cei de la Karolinska Institutet din Stockholm, au descoperit mecanismul ce provoacă răspunsul inflamator grav la copiii cu COVID-19, confundat iniţial cu boala Kawasaki. Această descoperire deschide calea unui diagnostic precoce cu teste specifice și, mai ales, a unui tratament adecvat pentru fiecare din aceste afecțiuni. Concret, cercetarea a detectat diferenţe imunologice între cele două boli.
La începutul pandemiei de SARS-CoV-2 copiii păreau imuni la consecinţele noului coronavirus, însă ulterior s-a văzut că unii dintre ei pot dezvolta o formă gravă de inflamaţie sistemică ce provoacă o inflamare a vaselor sanguine şi probleme cardiace şi intestinale. Aceste simptome, similare bolii Kawasaki, au determinat iniţial o asociere între această vasculită sistemică şi COVID-19. Studiul a observat că ambele boli alterează nivelurile de citocine implicate în răspunsul imun, dar cu câteva diferenţe notabile. Rezultatele reprezintă o descoperire importantă pentru alegerea unui tratament pentru inflamarea sistemică asociată infecţiei cu SARS-CoV-2 şi pentru boala Kawasaki.
SUA: SARS-CoV-2 este capabil să invadeze creierul – Studiu
Un studiu preliminar condus la Universitatea Yale oferă indicii care susţin ceea ce până în prezent era doar o teorie în mare parte nedovedită: noul coronavirus poate să invadeze creierul. Astfel, durerile de cap, starea de confuzie şi delirul, experimentate de unii dintre pacienţii diagnosticaţi cu boala COVID-19, ar putea fi rezultatul acestei invazii.
Potrivit studiului, virusul este capabil să se multiplice în interiorul creierului, iar prezenţa sa în acest organ privează de oxigen celulele vecine. Frecvenţa acestor cazuri nu este deocamdată cunoscută.
Până acum, medicii erau de părere că simptomele neurologice observate la aproximativ jumătate dintre pacienţii spitalizaţi cu boala COVID-19 ar putea fi rezultatul unui răspuns anormal al sistemului imunitar, numit „furtună de citokine”, ce provoacă inflamaţia creierului, mai degrabă decât o invazie a virusului în creier. A înţelege dacă există sau nu o implicare virală directă în creier este așadar un lucru extrem de important, însă deocamdată, până când cercetarea va fi evaluată de comunitatea ştiinţifică, prudența în evaluarea rezultatelor sale este necesară.
Coreea de Sud: O mască facială cu baterii, proiectată pentru a reduce problemele provocate de măştile cu design convenţional
Compania sud-coreeană LG Electronics a inventat o mască facială cu baterii, proiectată pentru a reduce probleme ca dificultăţile de respiraţie şi aburirea ochelarilor, de care multe persoane se plâng atunci când poartă măști obișnuite, precum și uriașul impact asupra mediului pe care măștile de unică folosință îl au.
Masca este disponibilă într-o singură mărime şi cântăreşte cât o pereche de ochelari de schi. Ea este prevăzută cu două ventilatoare şi filtre de aer ce purifică atât aerul inspirat, cât şi cel expirat. Masca este însoţită de o casetă care încarcă bateria şi dezinfectează echipamentul cu ajutorul luminii ultraviolete. Bateria are o autonomie de aproape opt ore atunci când este setată pentru consum redus şi de două ore la funcţionare intensă.
Dispozitivul va fi disponibil în cel de-al patrulea trimestru al acestui an pe anumite pieţe. LG nu a stabilit încă preţul său.
India: Peste 4,5 milioane de cazuri confirmate. Peste 6,4 milioane de persoane ar putea să fi contractat deja COVID-19
În data de 11 septembrie a fost anunțat că India a depăşit pragul de 4,5 milioane de cazuri de COVID-19. În același timp, principalul centru de cercetări medicale din această ţară a anunţat că potrivit unui studiu randomizat realizat la nivel naţional şi bazat pe teste de anticorpi, 6,4 milioane de rezidenţi ar putea să fi contractat deja noul coronavirus până la începutul lunii mai.
Cu peste 4,5 milioane de cazuri, India ocupă în prezent locul al doilea în clasamentul ţărilor care au cele mai multe persoane diagnosticate cu COVID-19, fiind depăşită doar de Statele Unite, care au raportat 6,4 milioane de cazuri. Bilanţul deceselor a ajuns la peste 76.000 iar media deceselor zilnice raportate în luna septembrie este de 1.000.
Numărul cazurilor a crescut considerabil după ce guvernul de la New Delhi, pentru a limita impactul pandemiei asupra economiei naţionale, a relaxat la sfârşitul lunii mai măsurile stricte de carantină implementate timp de două luni.
La nivel mondial, pandemia cauzată de noul coronavirus a ucis peste 900.000 de persoane, după cum arată un bilanţ realizat de AFP din surse oficiale.
Pakistan: 95% dintre persoanele din Karachi testate pozitiv pentru COVID-19 sunt asimptomatice – Studiu
Un studiu realizat de Universitatea Aga Khan, una dintre cele mai prestigioase facultăţi de medicină din Pakistan, arată că 95% dintre persoanele care au fost testate pozitiv pentru noul coronavirus în oraşul Karachi (aflat în sudul țării) au fost asimptomatice. Acest lucru ar putea explica numărul extrem de scăzut de decese legate de pandemie în această ţară dens populată din Asia de Sud.
Persoanele testate pozitiv pentru COVID-19 din cadrul acestui studiu au declarat că nu au avut niciun simptom al bolii, precum tuse, febră sau durere în gât, în pofida prezenţei anticorpilor specifici COVID-19 în sânge, care indicau faptul că au fost contaminaţi. Persoanele asimptomatice nu solicită tratament spitalicesc, iar acest lucru ar putea explica de ce spitalele pakistaneze nu s-au aflat sub aceeaşi presiune ca cele din multe alte țări.
Proporţia pacienţilor asimptomatici din Pakistan este mult mai mare decât în ţările dezvoltate. Mai mulţi cercetători au estimat că acest fenomen ar putea fi legat de demografia ţării, unde vârsta medie este de doar 22 de ani.
Potrivit cifrelor oficiale, circa 300.000 de persoane au fost infectate cu COVID-19 în Pakistan, iar numărul morţilor a ajuns la 6.300. Specialiştii estimează însă că numărul deceselor legate de coronavirus este probabil dublu sau chiar triplu, dar chiar și așa numărul este foarte scăzut pentru o ţară cu 200 de milioane de locuitori.
OMS: Cazurile de reinfectare cu COVID-19, static irelevante
Până acum, la nivel mondial, cazurile de reinfectare cu noul coronavirus sunt irelevante din punct de vedere statistic, a precizat Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Declarația OMS se bazează pe faptul că din peste 26 de milioane de contagieri contabilizate în lume au fost raportate doar câteva cazuri de reinfectare. Acestea sunt însă în continuare studiate de către OMS împreună cu laboratoarele din diferite ţări.
Datele științifice de care dispunem în prezent arată că pacienţii infectaţi cu noul coronavirus, inclusiv cei care nu prezintă simptome, au dezvoltat după una sau două săptămâni anticorpi ce presupun o anumită imunizare în calea unor posibile reinfectări, deşi nu se ştie cât durează aceasta. În cazurile de reinfectare verificate, experţii investighează ce tip de anticorpi s-au format în organism după contractarea virusului prima dată şi după contractarea sa a doua oară.
