Situația legată de pandemia de COVID-19 se schimbă în permanență. Vă prezentăm, în rezumat, o selecție de articole pe acest subiect, un tur de orizont ce oferă o imagine generală a celor mai recente descoperiri științifice, recomandări, practici clinice și măsuri administrative și politice din diverse țări ale lumii.
Quebec: Numărul de zile pentru izolarea cazurilor confirmate de COVID-19 s-a modificat de la 14 la 10
Persoanele care au primit un diagnostic pozitiv privind noul coronavirus trebuie să se izoleze, începând cu 28 august, timp de 10 zile – în loc de 14, așa cum era până la această dată. Astfel, o persoană cu COVID-19 poate ieși din izolare la 10 zile de la apariția simptomelor sau la 10 zile după data diagnosticării pentru cazurile asimptomatice. Ministerul Sănătății din provincie a luat această decizie ca urmare a acumulării cunoștințelor cu privire la transmiterea și durata contagiozității bolii.
Totuși, pentru ca un bolnav de COVID-19 să iasă din izolare, câteva reguli privind prezența simptomelor rămân de bază: febra trebuie să fi dispărut de cel puțin 48 de ore, iar restul simptomelor de cel puțin 24 de ore, cu excepția tusei și a pierderii mirosului care se pot prelungi dincolo de perioada de contagiozitate.
Regula nu se aplică persoanelor care vin din străinătate. Ele trebuie să stea în carantină timp de 14 zile, deoarece aceasta este perioada în care pot apărea simptomele bolii.
Canada: Frontierele internaționale rămân închise până la sfârșitul lunii septembrie
Guvernul federal a anunţat prelungirea până la 30 septembrie a măsurii privind închiderea frontierelor internaţionale pentru străini. Cetăţenii canadieni şi rezidenţii permanenţi au dreptul de a intra în țară, iar de la începutul lunii iunie, cetăţenii străini pot să se alăture familiilor care locuiesc în Canada, dacă sunt soţi, copii, părinţi sau tutori legali ai unor cetăţeni canadieni. În același timp, este menținută măsura adoptată în luna martie potrivit căreia orice călător care sosește în Canada, fie că este cetățean sau nu, este obligat să respecte o perioadă de carantină de 14 zile.
Graniţa dintre Canada şi SUA rămâne de asemenea închisă până pe 21 septembrie, conform unui acord bilateral încheiat în luna martie şi reînnoit lunar.
CITIȚI ȘI: Canada prelungește închiderea granițelor sale internaționale până la 30 septembrie
SUA: A fost identificat primul caz de reinfectare cu noul coronavirus din această țară
Oamenii de ştiinţă americani au identificat pentru prima dată o persoană care a fost reinfectată cu noul coronavirus. Studiul a fost publicat online și nu a fost deocamdată analizat de experţi externi. Persoana în cauză este un bărbat de 25 de ani care a fost testat pozitiv cu noul coronavirus în luna aprilie, prezentând simptome uşoare. El s-a îmbolnăvit din nou la sfârşitul lunii mai şi a dezvoltat simptome mai severe de COVID-19. Virusul asociat cu cele două infectări ale pacientului reprezintă tulpini diferite din punct de vedere genetic.
Recent, și cercetătorii de la Universitatea Hong Kong au prezentat detalii despre un bărbat de 33 de ani care s-a recuperat în aprilie după un caz sever de COVID-19 şi care a fost diagnosticat din nou, după patru luni, cu o tulpină diferită a noului coronavirus.
Specialiștii subliniază însă că reinfectările cu SARS-CoV-2 sunt cel mai probabil rare, multe din cazurile prezumtive de infectare fiind legate de acurateţea testelor de depistare. Totuși, descoperirea lor sugerează faptul că expunerea iniţială la SARS-CoV-2 ar putea să nu garanteze o imunitate totală pentru toţi pacienţii.
SUA: Răspunsul imunitar al femeilor împotriva COVID-19 ar putea fi mai puternic decât cel al bărbaţilor – Studiu
Un studiu restrâns condus la Universitatea Yale arată că bărbaţii şi femeile dezvoltă tipuri diferite de răspunsuri imunitare pentru COVID-19. Acest lucru ar putea reprezenta o posibilă explicaţie pentru faptul că bărbații sunt afectaţi într-o măsură mai mare de forme grave ale acestei boli. Ei reprezintă 60% dintre decesele provocate de COVID-19 pe plan global.
Potrivit cercetării, acţiunea limfocitelor T (care distrug celulele infectate şi sunt responsabile de una dintre componentele răspunsului imunitar) a fost mai puternică la femei decât la bărbaţi. Femeile au dezvoltat un răspuns puternic al limfocitelor T chiar şi în cazul pacientelor vârstnice. Pe de altă parte, într-un stadiu precoce al infecţiei, bărbaţii produc per ansamblu mai multe citokine în comparaţie cu femeile. Or, tocmai producţia excesivă şi necontrolată a acestor substanţe, provocate de o suprafuncţionare a sistemului imunitar (reacție numită „furtună de citokine”), este considerată problematică în cazul formelor grave de COVID-19. În același timp, femeile care au avut un nivel ridicat de citokine la începutul infecţiei au fost cele ale căror stări s-au agravat ulterior.
Rezultate studiului sugerează necesitatea diferenţierii tratamentelor în funcţie de sex. În cazul bărbaţilor, ar trebui îmbunătăţit răspunsul limfocitelor T cu ajutorul vaccinurilor, iar femeile ar putea beneficia de blocarea răspunsului citokinelor. Studii mai ample sunt necesare pentru a confirma aceste concluzii.
CITIȚI ȘI: De ce bărbații au un risc mai mare de a muri de COVID-19 decât femeile?
Marea Britanie: AstraZeneca a început să testeze un tratament pentru COVID-19 bazat pe anticorpi
Tratamentul dezvoltat de compania britanică vizează prevenirea şi tratarea maladiei COVID-19. AstraZaneca este unul dintre jucătorii cheie în cursa pentru dezvoltarea unui vaccin împotriva SARS-CoV-2. Noul său studiu, aflat în stadiu incipient, încearcă să stabilească dacă medicamentul AZD7442, o combinaţie de doi anticorpi monoclonali (mAbs), este sigur şi tolerabil. El este în prezent testat pe un grup de 48 de participanţi sănătoşi, cu vârste cuprinse între 18 şi 55 de ani. Dacă această primă fază va arăta că AZD7442 este un medicament sigur, atunci AstraZeneca va începe să îl testeze pe grupuri mai mari, atât ca tratament preventiv pentru COVID-19, cât şi ca medicament împotriva acestei boli.
Anticorpii monoclonali imită anticorpii generaţi de organismul uman pentru a lupta împotriva infecţiilor şi pot fi sintetizaţi în laborator pentru a trata diverse boli ale pacienţilor. Printre utilizările lor actuale se află şi tratarea anumitor forme de cancer. Expertul american în boli infecţioase Anthony Fauci este de părere că anticorpii monoclonali reprezintă „pariuri aproape sigure” împotriva COVID-19, iar compania AstraZeneca a primit în luna iunie o finanţare de 23,7 milioane de dolari de la un grup de agenţii guvernamentale americane pentru a dezvolta tratamente bazate pe anticorpi împotriva COVID-19.
CITIȚI ȘI: Cum poate fi întărit sistemul imunitar?
Bilanțul pandemiei în lume
Pandemia de COVID-19 a făcut cel puţin 843.149 de morţi în întreaga lume de la apariția acestei boli la sfârşitul lunii decembrie, potrivit unui bilanţ întocmit de AFP.
Peste 25.055.620 de cazuri de infecţie au fost diagnosticate oficial în 196 de ţări şi teritorii de la începutul pandemiei, dintre care cel puţin 16.178.500 de persoane sunt considerate vindecate în prezent.
Numărul cazurilor diagnosticate nu reflectă însă decât o parte din numărul real al contaminărilor. Unele ţări testează numai în cazurile grave, altele utilizează testele prioritar pentru urmărire şi numeroase ţări sărace dispun de capacităţi de depistare limitate.
SUA este ţara cea mai afectată de pandemie cu 182.785 de decese şi 5.961.884 de cazuri recensate. Urmează apoi Brazilia cu 93.563 de morţi şi 2.707.877 de contagieri, Mexicul 47.472 decese (434.193 cazuri), Marea Britanie cu 46.193 morţi (303.952 cazuri) şi India cu 37.364 de morţi (1.750.723 cazuri).
Peru este însă țara cu cel mai mare număr de decese în raport cu populaţia sa – 87 de decese la 100.000 de locuitori. În acest trist clasament se află și Belgia (85), Spania (62), Marea Britanie (61) şi Italia (59).
