Suntem singuri în Univers? Dacă nu, unde sunt ceilalți? De ce nu i-am întâlnit? Aceste întrebări constituie esența așa-numitului Paradox Fermi, denumit după fizicianul italo-american Enrico Fermi.

Pe scurt, Paradoxul Fermi se referă la contradicția aparentă între lipsa de dovezi privind civilizațiile extraterestre și probabilitatea existenței acestora, având în vedere că sunt miliarde de stele în Calea Lactee asemănătoare cu Soarele, mult mai vechi, și că există o probabilitate ridicată ca unele dintre acestea să aibă planete asemănătoare Pământului.

Au existat multe încercări de a explica Paradoxul lui Fermi. Niciuna nu a fost 100% convingătoare, cercetătorii continuând să propună soluții.

CITIȚI ȘI:

De ce nu ne-au contactat extratereștrii? Ipoteza grădinii zoologice
De ce nu ne-au contactat extratereștrii? Ipoteza pădurii întunecate

Printre cele mai recente se numără cea din 2018 a fizicianului Alexander Berezin de la Universitatea Națională de Cercetare în Tehnologie Electronică (MIET) din Rusia. Pentru a explica de ce suntem aparent singuri în Univers, Berezin avansează ipoteza „Primul intrat, ultimul ieșit”.

Conform acestei ipoteze, odată ce o civilizație atinge capacitatea de a efectua voiaje interstelare și de se răspândi pe alte planete, inevitabil ea va elimina orice alte civilizații.

Teoria lui Berezin nu presupune neapărat o civilizație extraterestră diabolică. Pur și simplu, s-ar putea ca aceștia să nu ne observe, expansiunea lor exponențială în galaxie fiind mai importantă pentru ei decât soarta noastră, notează IFLScience.

Potrivit fizicianului rus, e posibil ca noi, pământenii, să fim atât de mărunți încât să nu fim observați de o civilizație dezvoltată, la fel cum o echipă de constructori distruge un mușuroi de furnici pentru a construi o clădire, deoarece nu are nicio motivație ca să-l protejeze.

Soluția sa sumbră devine și mai și în ceea ce privește viitorul omenirii. El sugerează că motivul pentru care încă existăm este faptul că cel mai probabil nu suntem furnicile din exemplul menționat, ci viitorii distrugători de nenumărate civilizații extraterestre.

„Presupunând că ipoteza este corectă, ce înseamnă ea pentru viitorul nostru? Singura explicație este invocarea principiului antropic. Suntem primii care vom ajunge la stadiul călătoriilor interstelare. Și, cel mai probabil, ultimii care vor dispărea”, spune Berezin.

Soluția lui Berezin pentru Paradoxul lui Fermi provine din mai multe simplificări ale ipotezelor. De exemplu, definiția noastră privind viața comportă șapte parametri, dar pentru Berezin există doar unul care contează: dezvoltarea. Dezvoltarea reprezintă impulsul de a se extinde dincolo de planeta de origine, iar dacă impulsul spre expansiune devine forța dominantă, va distruge orice altă viață existentă în Univers. Colonialismul și capitalismul sunt două exemple istorice ale unor astfel de forțe.

Acestea să fie variantele pe care le avem? Să cucerim sau să fim distruși? Alexander Berezin speră să se înșele. O altă cerință a soluției sale este că viața poate fi găsită doar atunci când este foarte aproape, nu la distanță. Prin urmare, găsirea vieții extraterestre înainte de a ne înscrie pe calea distrugerii ar putea să ne facă o civilizație decentă.