Actualizare | Rezultate oficiale finale: Klaus Iohannis a câștigat alegerile prezidențiale 2019 cu un scor total de 66,05%, la o diferență confortabilă de peste trei milioane de voturi de oponenta sa, Viorica Dăncilă.
Datele exit-poll-ului IRES arată un avans considerabil pentru Klaus Iohannis. În istoria României postdecembriste, Iohannis este al treilea șef al statului care se va întoarce la Cotroceni pentru un al doilea mandat în fruntea țării, așa cum s-a întâmplat cu Ion Iliescu şi Traian Băsescu.
Datele exit-poll-ului IRES, efectuat pentru Digi24, la ora 20:00 (ora României), arată un avans considerabil pentru Klaus Iohannis: 66,50% vs. 33,50 pentru Viorica Dancilă. Acest rezultat a luat în calcul și votul din diaspora.
Date biografice și ale carierei politice
Născut pe 13 iunie 1959, la Sibiu, Klaus Iohannis provine dintr-o veche familie de sași transilvăneni. A absolvit Facultatea de Fizică a Universității „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca, iar în 1983 a intrat în învățământ ca profesor, predând fizica la nivel liceal în orașul său natal. Este căsătorit din 1989 cu Carmen Iohannis, profesoară de limba engleză la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din Sibiu.
În 1990 a devenit membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR) pe care ulterior l-a condus, între 2001 și 2013. În anul 2000 a fost desemnat candidat din partea FDGR la alegerile pentru Primăria Sibiului, pe care le-a câștigat cu peste 70% din voturi. A fost reales ca primar în 2004, 2008 și 2012. În 2007, în timpul celui de-al doilea mandat al său, Sibiul a devenit „Capitală Europeană a Culturii”, alături de Luxemburg.
În 2009 a fost desemnat candidat pentru funcția de prim-ministru din partea Partidului Național Liberal (PNL) și Partidului Social Democrat (PSD), însă președintele Traian Băsescu a refuzat să-l nominalizeze.
În 2013 s-a înscris în PNL, fiind ales la scurt timp prim-vicepreședinte. Un an mai târziu a fost votat președinte al PNL și desemnat candidat pentru funcția de președinte al României.
Pe 16 noiembrie 2014, Klaus Iohannis a fost ales președintele României cu 54,43% din voturi.
Principalele momente și acţiuni ale primului mandat
Primul mandat al lui Klaus Iohannis, ce se va încheia în data de 21 decembrie 2019, s-a caracterizat prin încurajarea luptei anticorupție și întărirea statului de drept și prin mesaje anti-PSD și de sprijin pentru Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).
Pe durata celor cinci ani de mandat ai președintelui Iohannis, s-au succedat patru prim-miniștri din partea PSD: Victor Ponta, Sorin Grindeanu, Mihai Tudose și Viorica Dăncilă, cea care a devenit și candidata PSD la alegerile prezidenţiale. Singura perioadă de colaborare între președinție și guvern a fost între 2015-2016, când Klaus Iohannis l-a numit premier pe Dacian Cioloș, după demisia lui Victor Ponta în urma tragediei din Colectiv.
Printre momentele care au marcat primul mandat se numără faimoasa sa apariție (în geaca roșie) în Piața Universității printre manifestanți, în data de 22 ianuarie 2017, la un miting la care au participat peste 200.000 de oameni pentru a protesta împotriva OUG 13 și a încercărilor PSD-ALDE de a modifica Legile Justiției.
Un alt moment important a venit în 2018, atunci când ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, i-a cerut revocarea din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi, șefa DNA. Iohannis s-a opus, însă după mai multe luni de tergiversări a fost obligat de o decizie a Curţii Constituţionale să semneze decretul de revocare. Anul acesta Laura Codruța Kovesi a fost confirmată în funcția de șefă a noului Parchet european (EPPO), funcție pe care o va asuma în 2020. EPPO va cerceta infracțiunile financiare în UE, precum frauda transfrontalieră de TVA, spălarea banilor și corupția.
CITIȚI ȘI: CCR: Klaus Iohannis urmează să emită decretul de revocare din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi
CITIȚI ȘI: Laura Codruța Kovesi, una dintre femeile-lider ale Uniunii Europene
În 2019, odată cu alegerile europarlamentare din luna mai, șeful statului a demarat un referendum pe Justiţie, pentru a interzice amnistia și grațierea pentru infracțiuni de corupție și pentru a bloca adoptarea de către Guvern a ordonanțelor de urgenţă în acest domeniu. Referendumul a fost validat (41,28% dintre românii cu drept de vot s-au prezentat la urne, pragul de validare fiind de 30%), dar punerea lui în aplicare depinde de Parlament. În iunie 2019, PNL, USR, PRO și PMP au semnat Acordul Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României, care angajează semnatarii la transpunerea în legislație a rezultatelor voinței populare exprimate la acest referendum.
CITIȚI ȘI: Tot ce trebuie să știți despre referendumul pe tema justiției
Unul dintre cele mai importante proiecte naționale ale președintelui în primul său mandat a fost „România Educată”. „România Educată este un proiect strategic care vrea să creioneze bazele sistemului educațional pentru viitor. (…) Nu este programul meu electoral, România educată este România noastră, a tuturor, pentru generațiile care vor veni”, a spus preşedintele în decembrie 2018, la prezentarea rezultatelor primelor etape ale acestui proiect.
România Educată reprezintă cea mai amplă și de durată consultare publică desfășurată până acum în România, în domeniul politicilor publice din educație. 64 de structuri sunt implicate – de la ministerul Educației la universități publice și private, la instituții publice, organizații non-guvernamentale și companii private – 2,470 de persoane au fost consultate și 60 de evenimente au fost organizate de terți sub egida acestui proiect.
În plan extern, în decursul celor cinci ani ai primului mandat, Klaus Iohannis a avut 25 de vizite oficiale efectuate în afara țării și primit peste 40 de șefi de stat și de guvern în România. Dintre cele 25 de vizite în străinătate ale președintelui amintim două la Washington (2017 și 2019), două la Paris (2015 și 2018) și două la Berlin (2015 și 2017).
Cum se creionează cel de-al doilea mandat?
În 2014, Klaus Iohannis a candidat și a fost ales cu sloganul „România lucrului bine făcut”. Acum președintele le propune cetăţenilor „O Românie normală”. În România Normală educația, sănătatea și solidaritatea socială sunt prioritare, după cum arată programul prezidențial.
Iohannis își propune să reconstituie încrederea în instituțiile publice – pe care numărul mic al românilor înscriși pentru votul prin corespondență la aceste alegeri a revelat-o din plin – și să continue marile obiective ale primului mandat – garantarea statului de drept, independența justiției, aprofundarea integrării europene a României și promovarea unor parteneriate durabile în materie de securitate.
Controverse
În 2014, în declarația de avere a președintelui Iohannis figurau șase proprietăți imobiliare în Sibiu: trei case, două apartamente și un spațiu comercial.
La sfârșitul lui februarie 2017, președintele a pierdut definitiv imobilul achiziționat în 1999 și situat în centrul orașului, cel în care se află spațiul comercial, după ce Curtea de Apel Pitești a respins contestația în anulare pe care a depus-o.
Mai multe despre averea imobiliară a lui Klaus Iohannis puteți citi în ancheta făcută de Rise Project.
Precizăm însă că afirmația Vioricăi Dăncilă, potrivit căreia Iohannis are probleme penale datorită celor „șase” case, este falsă. Klaus Iohannis nu a avut niciodată un dosar penal, tot ceea ce s-a dezbătut în justiție au fost chestiuni legate de procese civile. În tot acest timp, Klaus Iohannis a susținut că achiziția tuturor imobilelor sale s-a desfășurat într-un mod legal, astfel că nu își reproșează nimic.
