Miercuri, 30 mai, Curtea Constituţională a României a decis că există un conflict instituţional, după ce Guvernul a sesizat un posibil conflict între Executiv şi Preşedinţie, ca urmare a faptului că preşedintele Klaus Iohannis a refuzat să o revoce pe Laura Codruţa Kovesi, procuror şef al DNA.
În comunicatul său oficial, Curtea Constituţională arată că şeful statului urmează să emită decretul de revocare din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi, aceasta fiind calea de urmat pentru ieșirea din conflict. În opinia CCR, preşedintele nu are competenţa constituţională de a opune argumente de oportunitate în raport cu propunerea de revocare din funcţie iniţiată de ministrul Justiţiei, în condiţiile legii.
„Indiferent ce va decide Curtea, voi aştepta decizia, motivaţia, voi citi şi voi acţiona în consecinţă”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, anterior anunţării deciziei.
Reamintim că pe 22 februarie, ministrul Justiţiei Tudorel Toader a cerut revocarea şefei DNA, reţinând în sarcina acesteia 20 de „acte şi fapte de netolerat într-un stat de drept”. Printre acestea, Toader a menţionat ancheta în cazul OUG 13, refuzul de a se prezenta la audierile din Parlament, falsurile din dosare, lipsa unei reacţii adecvate în cazul presupuselor abuzuri de la DNA Ploieşti, precum şi afectarea imaginii României prin dezinformarea forurilor europene.
În aprilie, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că nu va da curs cererii de revocare a șefei DNA, argumentând că motivele invocate de Tudorel Toader nu au fost de natură să îl convingă.
Iată câteva reacții la decizia Curții Constituționale:
Dan Cioloș, președintele partidului Mișcarea România Împreună: „În ultima perioadă de timp am avut o serie de dovezi că instituțiile statului sunt disfuncționale. Susținerea partidului și nu legea a devenit cel mai important factor în decizie. Am văzut asta la CNCD și acum la Curtea Constituțională a României.
Prin decizii precum cea de azi judecătorii Curții Constituționale îndepărtează tot mai mult instituția de rolul său de gardian al Constituției și o transformă într-un jucător politic. Acest lucru este inadmisibil în democrație. (…)
Rolul Președintelui României, ales prin vot direct de către milioane de cetățeni, nu poate fi modificat de CCR prin decizii cu iz de poziționare politică.
Nu e deloc in regulă! Ajungem să trebuiască să apărăm democrația de însăși Curtea Constituțională?”
Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului și al ALDE: „Mă bucur că această decizie, speram că aşa va fi, dar am aşteptat cu nerăbdare să vedem punctul de vedere exprimat de CCR, că limpezeşte în acest fel unele din lucrurile care în trecut au creat confuzie şi controverse. Am văzut foarte multe confuzii făcute de cei care chiar poate pretindeau că au ceva cunoştinţe de drept constituţional. Decizia privind revocarea – care este luată de ministrul Justiţiei – nu poate să fie contrazisă de preşedinte. Preşedintele trebuie să dea curs cererii de revocare care o priveşte pe şefa DNA.”
Stelian Ion, deputat USR: „Nu există nicio modalitate de constrângere directă a preşedintelui să se supună acestei decizii. În mod normal, într-un stat aşezat, aceste decizii trebuie şi sunt respectate, acum depinde să vedem cum vede preşedintele şi cât de gravă i se pare decizia CCR. Este exclusiv mingea în terenul domniei sale.”
Cătălin Predoiu, deputat PNL: „În general, mă abţin să comentez deciziile CCR, nu am făcut-o nici atunci când au fost discutabile, din punctul meu de vedere. Dar, în acest caz, avem o decizie fundamental eronată din punct de vedere tehnic juridic. Sesizarea era inadmisibilă. Pe lângă faptul că legea este foarte clară în privinţa atribuţiilor prezidenţiale, nu poate exista conflict juridic în interiorul aceleiaşi puteri, de aceea vorbim în teorie de conflict juridic constituţional între puteri. Citiţi pledoaria prof. univ. dr. Simina Tănăsescu, susţinută la CCR şi veţi găsi în conţinut argumente impecabile şi imbatabile. Şi atunci, ce contra-argumente le-a înfrânt în viziunea CCR? Probabil cele de oportunitate. Dar când înfrângi dreptul cu oportunitatea, îi invadezi sfera sau invers, ieşi din sfera principiilor de drept. Să vedem acum şi motivarea şi soluţia indicate de CCR în concret pentru ieşirea din conflict.”
