O eclipsă totală de soare vine la pachet cu tot felul de teorii, mituri și întrebări. Ce este adevărat și ce este fals? Iată câteva răspunsuri, potrivit Détecteur de rumeurs.         

1. Putem orbi dacă ne uităm direct la o eclipsă de soare. Nu, dar…

Evitarea privitului direct la Soare în timpul unei eclipse este cea mai frecventă recomandare, deoarece ne poate afecta retina. În mod normal, irisul se contractă pentru a reduce cantitatea de lumină care ajunge la retină. În timpul unei eclipse, acest mecanism nu funcționează pe de-a-ntregul, deoarece intensitatea luminii este mai mică. Dar faptul că Soarele este mai întunecat nu îl face mai puțin periculos atunci când îl privim direct. Este o falsă impresie care ne poate costa. Chiar şi atunci când 99% din suprafaţa Soarelui este acoperită, în timpul fazelor parţiale ale unei eclipse totale, semiluna fotosferică rămasă este intens luminată şi nu poate fi vizionată în siguranţă fără protecţie.

Asociația Americană a Optometriștilor – ca și numeroase alte organizații și instituții, de la NASA, la Academie australiană de științe sau Santé Canada – avertizează asupra acestui pericol. Retina poate fi afectată ireversibil după aproximativ 100 de secunde, potrivit NASA. Durata poate însă fluctua în funcție de intensitatea Soarelui și de nivelul de dilatare al pupilelor. În plus, sensibilitatea retinei la lumina solară variază de la o persoană la alta.

Totuși, faptul că retina poate fi afectată nu înseamnă orbire. Ce se poate întâmpla este pierderea vederii centrale, distorsionarea vederii sau alterarea culorilor, după cum notează Asociația Americană a Optometriștilor. Toate acestea nu sunt deloc de dorit, evident, căci nu există niciun tratament pentru astfel de probleme. Și deși majoritatea oamenilor revin la o vedere aproximativ normală în decurs de 3 până la 6 luni, unii pot rămâne cu sechele permanente.

Într-un document de vulgarizare pentru eclipsa totală din 2017, NASA a arătat că radiația emisă în scurtul moment în care Soarele este complet ascuns de Lună este de un milion de ori mai slabă decât cea degajată în mod normal. Lumina emisă în acest foarte scurt interval de timp nu poate deteriora retina.

2. Scade temperatura în timpul unei eclipse? Da.

În timpul unei eclipse solare, Luna produce umbră într-un anumit loc de pe suprafața Terrei, iar acestă umbră se deplasează cu viteza cu care Luna se deplasează pe cer. Pentru o perioadă scurtă, zona respectivă primește mai puțină căldură de la Soare.

În timpul eclipsei din 21 august 2017 care a traversat Statele Unite, cercetătorii au documentat acest fenomen. Înainte de începerea eclipsei, radiația solară era de 850 W/m2 în zona studiată. Apoi a scăzut treptat până la 0 W/m2 în timpul perioadei de totalitate. Drept urmare, oamenii de știință au observat o scădere a temperaturii de la 32,5°C la 28°C.

În același an, o echipă de cercetători elvețieni și americani a analizat datele disponibile privind eclipsele care au avut loc începând cu 1834, concluzionând că temperatura scade, în medie, cu 2,5°C în timpul unei eclipse totale. Variațiile pot fi însă foarte mari – scăderea maximă atingând 11°C – în funcție de topografie (amplasare, vegetație, altitudine etc.).

De asemenea, cercetătorii americani au observat că diminuarea căldurii influențează circulația maselor de aer, lucru ce scade forța vânturilor și le modifică direcția.

3. Se întunecă de tot în timpul unei eclipse totale? Nu.

În timpul eclipsei din 2017, astronomul și comunicatorul științific Richard Fienberg a documentat schimbările survenite la nivel de luminozitate. Inițial, nivelul de luminozitate în acea zi însorită a fost de 100,000 de lux. Când 99% din Soare a fost acoperit, luminozitatea a fost redusă la aproximativ 1,000 de lux, adică așa cum este cea a unei zile cu cer înnorat. În momentul eclipsei totale, astronomul a măsurat o luminozitate de 5 lux. Spre comparație, o seară cu lună plină are un nivel de luminozitate de 0,5 lux.

Potrivit NASA, luminozitatea cerului în timpul unei eclipse totale este similară cu cea observată în zori sau în amurg.

4. O eclipsă poate surveni doar în timpul lunii noi? Da.

Fazele Lunii variază în funcție de poziția astrului nopții în spațiu. Prin urmare, luna nouă corespunde momentului în care Luna se află între Pământ și Soare. În schimb, în momentul lunii pline, satelitul nostru se află de cealaltă parte a Pământului, opusă Soarelui.

Deoarece o eclipsă de soare are loc atunci când Luna blochează lumina Soarelui, ea poate avea loc doar în timpul unei luni noi. Dar, așa cum știm și cum NASA subliniază pe pagina sa dedicată eclipselor, fenomenul nu are loc la fiecare lună nouă. Acest lucru se datorează faptului că orbita satelitului nostru natural este ușor înclinată, așa că își petrece cea mai mare parte a timpului fie deasupra, fie sub Soare.

5. Eclipsa totală durează doar câteva secunde? Nu.

O eclipsă totală poate dura până la 7 minute și jumătate. Conform previziunilor, cea mai lungă eclipsă viitoare va dura 7 minute și 29 de secunde și va avea loc pe 16 iulie 2186. Ea va fi vizibilă în Columbia, Venezuela și Guyana. La celălalt capăt al spectrului, cea mai scurtă perioadă de totalitate ar fi avut loc în anul 919, durând doar 9 secunde.

Pe 8 aprilie, în orașele quebecheze care se regăsesc în banda de totalitate, eclipsa va dura între 38 de secunde la Arthabaska și 3 minute 30 de secunde la Sutton. La Montreal (pe insula Sainte-Hélène) va fi de un minut și 25 de secunde. În America de Nord, cea mai lungă eclipsă va putea fi observată în regiunea Torreon din Mexic, unde Soarele va fi acoperit timp de 4 minute și 28 de secunde.

CITIȚI ȘI:

Eclipsa totală de soare din 8 aprilie, fenomen rar și spectaculos vizibil la Montreal