Inegalitățile au căpătat proporții amețitoare de la începutul pandemiei. În timp ce buzunarele unui număr restrâns de indivizi s-au umplut, cele a milioane de oameni s-au golit.
Ca în fiecare an în preajma întâlnirii de la Davos a Forumului Economic Mondial (17-21 ianuarie), organizația de caritate Oxfam a făcut public raportul său privind inegalitățile la nivel global. Cifrele sunt îngrijorătoare de foarte mulți ani, însă acum, de când cu pandemia, situația a devenit dramatică. Titlul raportului din 2022 o reflectă: „Inegalitatea ucide”.
„Ceva este profund greșit în sistemul nostru economic”
Acestea sunt cuvintele lui Danny Sriskandarajah, directorul executiv al Oxfam din Marea Britanie, și se referă la faptul că în timpul pandemiei, la fiecare 26 de ore un individ a devenit miliardar. Averile câtorva au devenit din ce în ce mai mari și mai indecente, în timp ce un număr din ce în ce mai mare de oameni o duc mai rău și sărăcesc, mai ales acum pe fondul blocajelor, a scăderii comerțului și a reducerii turismului internațional – o constatare făcută nu doar de Oxfam ci și de instituții precum FMI, Banca Mondială, Credit Suisse sau Forumul Economic Mondial. Toate acestea sunt de acord că pandemia a cauzat o exacerbare a inegalităților peste tot în lume.
Iată câteva alte statistici grăitoare revelate de raportul Oxfam:
● Cei mai bogați zece indivizi de pe planetă dețin de șase ori mai mult decât cei mai săraci 3,1 miliarde de oameni.
● Bogăția lor este atât de disproporționată încât dacă mâine aceste zece persoane ar pierde 99,999% din averile lor, ele ar fi în continuare mai bogate decât 99% din populația globului.
● Averea miliardarilor lumii a crescut mai mult în timpul pandemiei decât în ultimii 14 ani.
● În timp ce avuția celor mai bogați zece oameni din lume s-a dublat din martie 2020, peste 160 de milioane de oameni au fost împinși sub nivelul sărăciei.
Inegalitatea ucide, la propriu
„Inegalitățile fracturează societățile în care trăim. Violența se află în centrul sistemelor noastre economice. Inegalitățile ucid”, susțin autorii raportului. Căci pe planeta noastră, în timp ce o mână de oameni acumulează mai mulți bani decât pot cheltui vreodată ei și urmașii lor, 2,1 milioane de oameni mor anual de foame.
Acum cu pandemia, inegalitățile economice, de gen şi rasiale, precum şi cele între ţări s-au acutizat și mai mult. Oficial, la nivel mondial, coronavirusul a făcut 5,7 milioane de victime. The Economist prezintă însă „adevăratul număr al deceselor din pandemie” (Covid-19 data. The pandemic’s true death toll), bazându-se pe estimări privind mortalitatea în exces (indicator care exprimă un număr de decese în exces față de anii anteriori pandemiei, plecând de la premiza că factorul care a intervenit, direct sau indirect, în sensul majorării fatalității este epidemia de Covid-19). În data de 2 februarie, cifra era între 12,7 și 24 de milioane de victime, adică de la 2,2 până la 4,2 ori ori mai mult decât numărul oficial de decese cauzate de Covid. Un bilanț uman fără precedent de la al Doilea Război Mondial încoace.
Inegalitățile, arată raportul Oxfam, au prelungit pandemia. Organizația Mondială a Sănătății vorbea în decembrie anul trecut de un „cocktail toxic” cu care se confruntă omenirea din cauza insuficienţei acoperirii vaccinale împotriva Covid-19 şi a nivelului slab de depistare a cazurilor – o „rețetă perfectă” pentru ca variantele virusului să se reproducă şi să se amplifice. Este ceea ce s-a întâmplat cu varianta Omicron.
Dar inegalitățile nu doar au prelungit pandemia, au făcut-o și mai mortală, căci așa cum notează Oxfam citând tot The Economist (Why have some places suffered more Covid-19 deaths than others?), inegalitățile de venituri au devenit un factor de risc privind mortalitatea din cauza Covidului mai important decât vârsta. Milioane de persoane ar fi fost astăzi în viață dacă ar fi fost vaccinate.
Bazându-se pe date de la The Health Foundation (Unequal pandemic, fairer recovery: the COVID-19 impact inquiry report, 2021), Oxfam subliniază faptul că decesele imputabile pandemiei sunt mai numeroase în rândul persoanelor rasializate și sărace. În Anglia de exemplu, în timpul celui de-al doilea val al pandemiei, persoanele de origine bangladeșă au fost de cinci ori mai susceptibile să moară de Covid ca o persoană britanică albă.
Nu produsul hazardului, ci o alegere politică
Creșterea inegalităților și concentrarea bogăției în mâinile câtorva este rezultatul unor alegeri politice. Soluțiile nu pot fi decât sistemice. Guvernele au o marjă de manevră enormă pentru a crea o economie care să servească interesele celor mulți printr-o redistribuire mai bună a bogăției.
Iată câteva din soluțiile menționate de Oxfam: reducerea averilor extreme printr-o taxare mai agresivă și reinvestirea bogăției astfel recuperate în măsuri publice cu eficienţă dovedită în reducerea inegalităților – sisteme de sănătate universale și de calitate, măsuri pentru combaterea crizei climatice, programe pentru sprijinirea drepturilor femeilor și eliminarea violenței de gen.
Pentru ca guvernele să acționeze astfel este însă nevoie și de o mobilizare socială și cetățenească.
Cei mai bogați oameni de pe planetă
Potrivit cifrelor Forbes citate de Oxfam, cei mai bogați zece oameni din lume sunt Elon Musk, Jeff Bezos, Bernard Arnault și familia sa, Bill Gates, Larry Ellison, Larry Page, Sergey Brin, Mark Zuckerberg, Steve Ballmer și Warren Buffet.
Averea lor însumată a crescut de la 700 de miliarde de dolari la 1,5 trilioane de dolari, însă nu pentru toți în mod egal: averea lui Musk a crescut cu peste 1000%, în timp ce cea a lui Gates a crescut cu 30%.
Fondatorul Tesla este acum cel mai bogat om din lume, detronându-l pe Jeff Bezos, fondatorul Amazon. Averea sa a ajuns la 230 de miliarde de dolari, fiind mai mare decât cea a lui Bill Gates și Warren Buffett la un loc.
