Doi cercetători cu multă imaginație au lansat ideea că în periferia Sistemului Solar – în locul așa-numitei Planete X – s-ar putea afla o gaură neagră primordială, cu masa de circa zece ori cea a planetei noastre.
În 2016 a fost anunțată descoperirea indirectă a unei noi planete în Sistemul Solar, așa-numita Planetă X, care ar fi de fapt a noua planetă din Sistemul Solar, după ce Pluto a fost declasată. Nimeni nu a reușit însă să vadă această planetă și este ușor de înțeles motivul: dacă există, ea s-ar afla la o distanță de circa 300 de ori mai mare decât cea a Pământului față de Soare, adică 45 de miliarde de kilometri! Niciun telescop nu poate să vadă o planetă la această distanță. Descoperirea – contestată de unii – s-a bazat pe faptul că Planeta X ar perturba traiectoriile unor obiecte din periferia Sistemului Solar, mai precis asteroizii din Centura Kuiper. Unii dintre aceștia au o orbită foarte excentrică și înclinată, lucru ce ar putea fi justificat de atracția gravitațională exercitată de Planeta X.
Iată însă că doi cercetători cu multă imaginație au făcut o propunere extrem de interesantă: nu ar fi vorba de o planetă, ci de o gaură neagră primordială. Jakub Scholtz de la Durham University și James Unwin de la Chicago University și Berkeley, au publicat un articol în arXiv (care însă, se pare, nu a fost încă trimis la o revistă peer-reviewed) în care susțin că efectele observate ar putea foarte bine să fie explicate de prezența unei găuri negre cu masa în jur de zece ori cea a planetei noastre, situată la distanța de 45 de miliarde de kilometri față de Soare.
CITIȚI ȘI: Prima imagine a unei găuri negre: monstrul din inima galaxiei M87 prins mâncând
Acest gen de găuri negre, dacă există, au o masă mult prea redusă ca să fi luat naștere în urma colapsului gravitațional generat atunci când o stea masivă moare. Trebuie deci să fie găuri negre primordiale – i.e. găuri negre care s-au format imediat după Big Bang, când densitatea materiei era atât de mare încât fluctuațiile acesteia ar fi putut da naștere la multe găuri negre cu mase relativ mici. La ora actuală nu avem nicio dovadă că astfel de găuri negre există – doar din punct de vedere teoretic, în anumite situații, putem specula că ele s-ar fi putut forma când Universul nostru era foarte tânăr.
Cât de mare ar fi această gaură neagră? Răspunsul este cam cât o minge de bowling, adică ar avea un diametru de circa 20 de centimetri.
Dacă observarea unei planete este extrem de dificilă, cea a unei găuri negre atât de mici este aproape imposibilă. Totuși, există speranțe de a o descoperi – în mod indirect – prin efecte gravitaționale prezise de teoria relativității generale a lui Einstein. O astfel de gaură neagră ar atrage în jurul ei o cantitate mare de materie întunecată, generând deformări ale structurii spațiului și timpului care s-ar putea vedea cu telescoape ce măsoară așa-numitul gravitational lensing (lentilă gravitațională) asupra luminii stelelor îndepărtate. Ba mai mult, semnale ale existenței unei găuri negre în periferia Sistemului Solar ar putea fi descoperite și prin măsurători de raze X și raze gama, ținând cont de faptul că materia care cade într-o gaură neagră emite astfel de radiații.
Sistemul Solar ar putea deci conține un obiect extrem de exotic precum o gaură neagră! Aceasta s-ar fi format imediat după Big Bang. Multe astfel de găuri negre, cu mase mai mici sau mai mari decât planeta noastră, ar putea exista în Univers, însă până în prezent niciuna nu a fost descoperită.
Să fie oare Planeta X o astfel de gaură neagră? Nu ne rămâne decât să așteptăm eventualele dovezi ale existenței acesteia sau, dimpotrivă, ale existenței unei planete, așa cum a fost ipotezat la început. Se poate însă ca niciuna dintre ele să nu existe, iar asteroizii din Centura Kuiper să aibă acele traiectorii ciudate din motive încă nedescoperite.
