Studiind meteoriții și mini-meteoriții se obțin informații extrem de importante despre planete și stele. Recent, un grup de oameni de știință a demonstrat că pe acoperișurile caselor noastre se acumulează mini-meteoriți ce ne ajută să înțelegem istoria geologică a Sistemului Solar.

Ce au în comun acoperișurile clădirilor din orașe precum Paris, Oslo și Berlin? Lăsând la o parte eventualele similarități arhitectonice, un studiu recent arată că pe aceste acoperișuri au fost descoperiți mini-meteoriți, care au luat naștere acum circa 4.6 miliarde de ani, adică imediat după ce s-a format Sistemul Solar și a Pământul.

Ideea de a căuta acești mini-meteoriți pe acoperișuri i-a venit lui Jon Larsen, un pasionat de știință norvegian. El a propus un proiect cu numele Stardust (praf de stele), dedicat descoperirii acestor fragmente extrem de mici care, sosind din spațiu, se opresc pe acoperișurile clădirilor din orașe.

Oamenii de știință au fost la început sceptici. Matthew Genge, de la Imperial College din Londra, spune că acest scepticism inițial s-a datorat faptului că mini-meteoriții au fost mereu căutați în zone așa-zis curate, în profunzimea oceanelor sau în Antarctica, nu în cele poluate cu praf industrial Cei care susțineau că ar fi descoperit mini-meteoriți în zone urbane erau invariabil dezamăgiți să afle, în urma analizelor, că aceștia nu aveau origini cosmice, ci erau de natură industrială.

În ciuda scepticismului, Genge și alți oameni de știință din Marea Britanie și Belgia, alături de neobositul Jon Larsen, au analizat circa 300 de kg de sedimente adunate de pe acoperișurile clădirilor din Paris, Oslo și Berlin.

Analiza prafului (pentru că despre asta e vorba) adunat consta, printre altele, în măsurarea proprietăților magnetice ale diverselor fragmente. Praful cosmic, adică mini-meteoriții, au proprietăți magnetice deosebite, în timp ce praful „normal” nu. Din miile de fragmente analizate, 500 au prezentat caracteristici ce i-au convins pe cercetători că originea lor este cosmică, că au ajuns pe Pământ din spațiu. Au fost astfel identificați micro-meteoriți cu formă sferică, pe baza de silicați, cu dimensiuni între 300 și 400 de microni – cu mult mai mari decât majoritatea micro-meteoriților descoperiți până în prezent, ale căror dimensiuni sunt de circa 10 microni.

Dimensiunea mini-meteoriților este rezultatul procesului de cădere în atmosfera terestră la o viteză amețitoare, de circa 12 kilometri pe secundă, a unor fragmente mai mari, care se topesc parțial dând naștere particulelor ce se așază pe acoperișuri. Datorită faptului că sunt mai mari, se consideră că mini-meteoriții de pe acoperișuri au o origine diferită de cei (mai mici) descoperiți în Antarctica, de exemplu. Ei au luat deci naștere în condiții diferite ale Sistemului Solar.

Studiul mini-meteoriților de pe acoperișuri ar putea ajuta oamenii de știință să înțeleagă mai bine formarea și evoluția Sistemului Solar. De-a lungul timpului, orbitele planetelor s-au modificat, generând variațiuni în forțele gravitaționale care se exercitau asupra meteoriților. Dacă prin studiul celor 500 de mini-meteoriți se va ajunge la o mai clară înțelegere a condițiilor ce i-au ge-nerat și deviat spre Pământ, cercetătorii vor putea reconstitui mai bine istoria geologică a Sistemului Solar.

Rezultatele studiului au fost publicate în revista Geology și sunt, la ora actuală, analizate și discutate de comunitatea științifică. Acest studiu n-ar fi existat însă fără pasiunea și determinarea lui Jon Larsen, lucru ce, pe de o parte, demonstrează că cine este pasionat de știință poate face descoperiri importante chiar dacă nu are la îndemână un accelerator uriaș, iar pe de alta, arată că surprize extrem de interesante se pot ivi la tot pasul, cu puțină imaginație. Praful de stele s-ar putea afla doar la câțiva metri deasupra noastră!

 

Care sunt diferețele între meteoroizi, meteori și meteoriți?

METEOROIZI, METEORI, METEORIȚI
Meteoroizii sunt resturi de materie de mărime mică, rezultate în urma coliziunii între asteroizi sau a dezintegrării cometelor, care se deplasează prin spațiu și sunt compuși în general din rocă și fier.
Meteorii sunt acele fenomene care se produc atunci când aceste resturi (meteoroizi sau asteroizi de mici dimensiuni) intră în contact cu atmosfera terestră, producând acea dâră luminoasă numită „stea căzătoare”. Meteorii nu ajung pe Pământ, arzând complet în urma frecării cu atmosfera.
Meteoriții sunt bucăți de materie care nu ard complet în atmosferă, rezultând un impact cu solul.
Mini-meteoriții sunt particulele de praf cosmic, cu dimensiuni de circa 0,01 – 0,3 milimetri.