Instrumentarea a câtorva mii de dosare penale referitoare la Revoluţia din decembrie 1989 a fost o muncă aproape zadarnică, deoarece în afara soţilor Ceauşescu, niciunul dintre inculpaţii dosarelor Revoluţiei nu a executat integral pedeapsa care i-a fost dată.

Primul dosar al Revoluţiei a fost 1/P/1990, prin care au fost trimişi în judecată Nicolae şi Elena Ceauşescu. Acuzaţi de genocid, cei doi au fost condamnaţi la moarte şi executaţi. Este important de precizat că pe 24 decembrie 1989 Ion Iliescu a redactat şi semnat ca preşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale un decret prin care înfiinţa un Tribunal Militar Excepţional, care să-i judece pe cei doi. La data respectivă însă, Ion Iliescu nu avea calitatea de preşedinte al Consiliului FSN. Consiliul Provizoriu al FSN şi-a desemnat preşedintele pe 26 decembrie 1989, la două zile după semnarea decretului de către Iliescu şi la o zi după ce cuplul Ceauşescu fusese deja executat.

În al doilea dosar întocmit au fost trimişi în judecată Emil Bobu, Tudor Postelnicu, Ion Dincă şi Manea Mănescu, pentru complicitate la genocid, avându-se în vedere că şi-au dat acordul pentru reprimarea demonstranților de la Timişoara, Cluj, Bucureşti şi celelalte localităţi unde au fost înregistrate victime. La 2 februarie 1990, Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti îşi pronunţa sentinţa: cei patru foşti demnitari au fost condamnaţi la detenţie pe viaţă – cea mai dură sentinţă, în condiţiile în care pedeapsa cu moartea fusese abolită după executarea soţilor Ceauşescu.

La 26 aprilie 1990, Curtea Supremă de Justiţie schimbă încadrarea juridică a faptelor celor patru, în urma recursului extraordinar declarat de procurorul general. Se optează pentru „complicitate la omor deosebit de grav“ şi „complicitate la tentativă de omor deosebit de grav“, pentru care cei patru primesc alte sentinţe, astfel: Tudor Postelnicu – şapte ani de închisoare şi opt ani interzicerea drepturilor civile; Ion Dincă – 15 ani de închisoare şi şapte ani interzicerea drepturilor; Emil Bobu şi Manea Mănescu: zece ani de închisoare şi cinci ani interzicerea drepturilor.

Niciunul nu a executat pedeapsa întreagă. Au fost eliberaţi după câţiva ani. Dincă a murit în ianuarie 2007, la 78 de ani; Mănescu în februarie 2009, la 93 de ani. Bobu încă trăieşte, are 82 de ani şi s-a retras undeva la ţară. Şi Tudor Postelnicu e în viaţă: are 78 de ani şi locuieşte în Bucureşti.

Într-un alt dosar a fost trimis în judecată generalul Andruţa Nicolae Ceauşescu, fost comandant al Şcolii de ofiţeri de Securitate Băneasa. Fiind acuzat de complicitate la genocid, el a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare pentru ordinul dat elevilor de la Şcoala de ofiţeri de Securitate de a se trage în manifestanţii din în Piaţa Universităţii. Andruţa Ceauşescu a stat arestat din 1990 până în august 1994, când a fost eliberat din motive de sănătate, medicii stabilind că acesta suferea de afecţiuni hepatice şi renale. A fost reîncarcerat la 28 ianuarie 1998, în arestul Penitenciarului Jilava, pentru a executa restul de 11 ani de închisoare. După ce a executat o treime din pedeapsă, judecătorii i-au admis cererea de liberare condiţionată. A murit în decembrie 2000.

Un alt dosar l-a avut ca inculpat pe Nicu Ceauşescu, fiul lui Nicolae şi al Elenei Ceauşescu, fost prim-secretar al Consiliului Judeţean al PCR Sibiu, acuzat de genocid. În 1990 a fost condamnat la 20 de ani de închisoare pentru omor deosebit de grav şi 5 ani pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor. A fost pus în libertate condiţionată pe motive medicale (ciroză) în 1992 şi a murit patru ani mai târziu.

De asemenea, au mai fost trimişi în judecată peste 24 de membri ai Comitetului Politic Executiv al CC al PCR. Condamnati, aceştia au fost graţiaţi în martie 1994 printr-un decret al preşedintelui Ion Iliescu. Printre ei Ana Mureşan, Ştefan Andrei, Lina Ciobanu, Ludovic Fazekaş, Dumitru Popescu, Paul Niculescu Mizil, Suzana Gâdea.

Un alt dosar („Lotul Timişoara”) i-a trimis în judecată pe Ion Coman (fost secretar CC al PCR), Ilie Matei (fost secretar CC al PCR), Cornel Pacoste (fost membru supleant al C.P.E. şi viceprim-ministru) şi Radu Bălan (fost prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Timiş), acuzaţi de genocid.

În decembrie 1991, Ion Coman a fost condamnat la 20 de ani de închisoare pentru omor deosebit de grav şi 10 ani pentru tentativă la infracţiunea de omor deosebit de grav. Sentinţa a fost de 25 de ani, însă în urma recursurilor aceasta a fost micşorată la 15 ani. Prin Decretul 588/11 decembrie 2000, semnat de către preşedintele Emil Constantinescu, Ion Coman a fost graţiat. În total, el a executat în detenţie 3 ani, 3 luni şi 10 zile.

Iată şi situaţia celorlalți: Radu Bălan – condamnat la 23 ani de închisoare, a murit înainte de recurs; Cornel Pacoste – condamnat la 20 ani de închisoare, pedeapsa i-a fost redusă la 10 ani, pentru ca în cele din urmă să fie eliberat. Ilie Matei – achitat în 1991, condamnat apoi în 1997 la 15 ani de închisoare, primeşte în 2003 din partea Consiliului Județean Timiş o diplomă de onoare, ca fost conducător al judeţului. Încă de acum 4 ani, niciunul din membrii „Lotului Timişoara” nu se mai află în detenţie. Printre ei, Iosif Verveca, fostul şef al Serviciului Judiciar al Miliţiei Timiş, a fost graţiat prin decret prezidenţial de către Ion Iliescu în decembrie 2003.

  CITIȚI ȘI: Dosarele militarilor

INVENTARUL DOSARELOR
Din decembrie 1989 şi până în prezent, s-au înregistrat 4.495 de plângeri penale, din care 2.894 au fost înregistrate la Secţia Parchetelor Militare din Parchetul General şi la Parchetul Militar Bucureşti, iar 1.601 la parchetele militare din teritoriu. Pe lângă cele 4.495 de dosare instrumentate de procurorii militari, mai există alte 52 de dosare penale privind răniri şi ucideri, la parchetele civile. Un total general de 4.547 dosare, din care 112 s-au finalizat prin emiterea de rechizitorii (trimiteri în judecată). Prin cele 112 rechizitorii, au fost trimişi în judecată 245 de inculpaţi, din care 176 militari, iar 69 civili.

Bilanțul inculpaţilor militari este următorul: din MApN au fost trimişi în judecată şase generali, 32 de ofiţeri, nouă subofiţeri şi 35 militari în termen; din Ministerul de Interne au fost trimişi în judecată 12 generali, 85 de ofiţeri, opt subofiţeri şi un militar în termen. În cadrul cercetărilor în aceste dosare au fost audiaţi peste 41.000 martori şi s-au efectuat 3.500 cercetări balistice.

În privinţa dosarelor privind civilii, inventarul acestora începe cu Dosarul nr. 1/P/1989, finalizat cu împuşcarea soţilor Ceauşescu pentru genocid la 24 decembrie 1989. Urmează dosarele foştilor membri ai CPEx al CC al PCR („Lotul CPEx”) şi diverşi nomenclaturişti din fostele judeţene de partid: Emil Bobu, Tudor Postelnicu, Ion Dincă, Manea Mănescu, Andruţa Ceauşescu, Nicu Ceauşescu, etc. Grosul se află încă în lucru.

DOSARE AFLATE ÎN LUCRU
Pe lângă lista dosarelor penale legate de crimele din decembrie 1989 trimise deja în judecată, Parchetul General mai are în lucru două mega-dosare, în care sunt căutaţi vinovaţii de uciderea a circa 1.000 de români după data de 22 decembrie 1989. În aceste dosare sunt implicaţi Ion Iliescu, Virgil Măgureanu şi trupa de „emanaţi ai Revoluţiei”.

Primul dintre aceste dosare se află în lucru la Secţia Parchetelor Militare şi priveşte masacrul de la Sibiu, soldat cu 48 de morţi şi 150 de răniţi, comis de militari. Al doilea, şi cel mai important din toate, bate pasul pe loc la Secţia de Urmărire Penală şi priveşte crimele din Bucureşti, Timişoara, Braşov, Constanţa, Slobozia şi Reşiţa, soldate cu sute de morţi şi mii de răniţi, comise după fuga soţilor Ceauşescu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Introduceti comentariul
Introdu numele

seventeen + = 22