Somnul, acest element vital pentru minte și corp, este adesea înconjurat de o serie de mituri ce ne pot pune sănătatea în pericol. Mai jos, câteva din cele mai populare astfel de mituri.
Somnul joacă un rol vital pentru sănătatea noastră. El este la fel de important ca alimentația echilibrată și activitatea fizică. Un somn bun și suficient ne protejează sănătatea mentală, cea fizică, precum și calitatea vieții. Lipsa acestuia afectează felul în care gândim, lucrăm, învățăm și interacționăm cu cei din jur, și ne predispune la tot felul de probleme de sănătate, de la obezitate, la boli cardiace (hipertensiune, infarct, accident vascular cerebral etc), diabet, cancer, probleme de memorie și multe altele. A fi bine informat asupra somnului este deci esențial.
Sforăitul e ceva comun, în special în cazul bărbaților, și inofensiv.
Deși supărător pentru partener/ parteneră, sforăitul este de multe ori inofensiv pentru cel care sforăie. În unele cazuri însă el poate fi un simptom al unei tulburări de somn ce poate pune viața în pericol, numită apnee de somn. Ea este caracterizată de pauze în respirație – persoana nu inspiră, nu expiră, aceasta trezindu-se adesea cu sete de aer, simțindu-se sufocată. Întreruperile fluxului respirator reduc nivelul de oxigen din sânge și pun presiune pe inimă și sistemul cardiovascular. De aceea apneea de somn poate spori riscul de a suferi de boli cardiovasculare, inclusiv un accident vascular cerebral. Există o legătură directă între sforăitul frecvent și hipertensiunea arterială, iar obezitatea este în mod cert un factor ce contribuie la apneea de somn. Bărbații, în special cei peste 40 de ani, sunt, în general, cei mai afectați, însă și femeile pot suferi de această afecțiune. Sforăitul frecvent, zgomotos, mai ales cu pauze de respirație, este un motiv serios de a consulta un medic, indiferent dacă sunteți bărbat sau femeie.
Pe măsură ce înaintăm în vârstă dormim mai puţin.
Specialiştii recomandă adulților între 7 și 9 ore de somn în fiecare noapte. Cu vârsta, ritmul de somn se schimbă, însă nu și numărul orelor de somn de care avem nevoie pentru a funcționa cum trebuie. În general, persoanele în vârstă se trezesc de mai multe ori în timpul nopţii şi astfel cantitatea lor de somn poate fi mai scăzută, însă nevoia de somn este identică cu cea a adulţilor mai tineri. De aceea vârstnicii au tendința să doarmă mai mult în timpul zilei, aceste reprize de somn fiind foarte utile în a-i ține alerți atunci când se trezesc.
Insomnia se caracterizează exclusiv prin dificultăți în a adormi.
Dificultatea de a adormi este doar unul din simptomele asociate insomniei, celelalte fiind trezirea foarte matinală cu imposibilitatea de a adormi la loc, trezirea frecventă în timpul nopţii și absenţa senzaţiei de odihnă după somnul de noapte. Insomnia poate fi cauzată de un somn neadecvat atât calitativ, cât şi cantitativ şi este urmată de incapacitatea de a sta treaz şi de un randament scăzut în timpul zilei.
La rândul ei, insomnia poate fi un simptom al unei tulburări de somn sau a unei probleme psihologice/ psihiatrice. Partea bună este că în vasta majoritate a cazurilor ea poate fi tratată. Atunci când insomnia survine repetat, afectând rutina zilnică a unei persoane, vizita la medic se impune.
În timpul somnului, creierul se odihnește.
În timpul somnului corpul nostru se odihnește. Funcţiile somatice îşi reduc intensitatea, musculatura se relaxează, procesele fiziologice sunt şi ele mult mai diminuate. În ciuda acestui fapt, activitatea cerebrală nu se modifică semnificativ faţă de starea de veghe. Creierul rămâne alert şi controlează, reglează şi ţine sub control funcţiile organismului, inclusiv respirația.
De-a lungul nopții trecem de obicei prin mai multe faze de somn: faza REM (rapid eye movement), caracterizată prin relaxare musculară aproape completă şi uneori vis, și faza non REM, care este divizată la rândul său în patru etape, primele două numite somn superficial, ultimele două somn profund. Un ciclu complet de somn la adulți durează între 90 și 110 minute, însă chiar și în fazele de somn profund creierul nostru este capabil să proceseze informație.
La vârstnici, durata somnului REM este mai redusă, faza 1 de somn superficial creşte, iar ultimele etape ale somnului profund se reduc.
Adolescenţii somnoroși la școală au obiceiuri proaste sau sunt leneși.
Specialiştii apreciază că în medie copiii între 5 și 12 ani au nevoie de 9-11 ore de somn, iar adolescenţii între 8 și 10 de ore de somn în fiecare noapte, comparativ cu necesarul de 7-9 ore pentru adulți. Ceasul intern funcționează un pic diferit la adolescenți: îi ține treji mai mult timp seara și îi face să doarmă mai mult dimineața. Or, școlile, în marea lor majoritate, încep cursurile dimineața devreme, atunci când organismul adolescenților nu vrea altceva decât să doarmă. De aceea mulți elevi sunt somnoroși și chiar adorm la ore.
Acest articol a fost revizuit de dr. Alexandru Nicolescu-Zinca, director la Super-cliniques GMF-Réseau.
