Acest fenomen va avea consecințe la scară planetară.
Fenomenul meteorologic La Niña este o răcire pe scară largă a temperaturilor de suprafață în Oceanul Pacific ecuatorial central și de est. Are loc la fiecare doi până la șapte ani și alternează cu El Niño, între ele existând perioade de condiții neutre.
El Niño este fenomenul invers, de încălzire a apelor Oceanului Pacific ecuatorial. Deși efectele sale principale se produc pe coasta de est a Americii de Sud, consecințele asupra climei sunt resimțite până în America de Nord și dincolo de Oceanul Atlantic, până în Africa. Climatologii nu înțeleg încă toate mecanismele acestor două fenomene, în special în ceea ce privește predicția și intensitatea lor, care variază cu fiecare episod.
La revedere, La Niña
Potrivit meteorologilor de la National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA) din Statele Unite, fenomenul La Niña s-a încheiat. Această anomalie la nivelul apelor de suprafață din Oceanul Pacific, mai reci decât normal, a durat aproape trei ani (din septembrie 2020), după cum se arată într-o capsulă informativă de la Meteo Media. Iar temperatura apei joacă un rol foarte important în ceea ce privește starea vremii în America de Nord.
O primăvară neutră
Odată cu disiparea fenomenului La Niña, apele Pacificului intră într-o fază neutră pentru o anumită perioadă. Potrivit experților, această etapă nu va fi însă de lungă durată. Previziunile actuale arată că El Niño ar putea reveni, progresiv, în timpul acestei veri, lucru ce va avea efecte la nivelul întregii planete.
Consecințe multiple
Fenomenul El Niño este de obicei asociat cu secetă, ploi abundente și inundații. Următorul episod al acestui fenomen ar putea fi însă mai imprevizibil ca cele din trecut, se arată într-un articol publicat de Radio-Canada.
În luna ianuarie, programul european Copernicus a indicat în raportul său anual că 2022 a fost al cincilea cel mai călduros an din lume. Mai multe țări europene s-au confruntat cu valuri record de căldură în timpul verii, în ciuda prezenței fenomenului meteorologic La Niña, care, așa cum am amintit, tinde să aibă un efect de răcire asupra globului.
Mai mulți experți privind climatul, precum Bill McGuire, profesor emerit la de geofizică și riscuri climatice la University College London, sunt îngrijorați de amploarea evenimentelor meteo pe care următorul El Niño le-ar putea declanșa. „Condiţiile meteorologice extreme care au afectat planeta noastră în 2021 şi 2022 ni se vor părea nesemnificative”, a afirmat acesta pentru revista Wired.
Ultimul El Niño, cel din 2018-2019, nu s-a simțit prea mult în Canada, însă cel de dinainte, care s-a întins din martie 2015 până în mai 2016 și care a fost unul dintre cele mai puternice episoade înregistrate vreodată, a dus la temperaturi crescute în timpul iernii și primăverii în aproape toată țara, potrivit Environnement Canada.
În același timp, a provocat secetă în Africa, America centrală și Indonezia și inundații importante în nordul Peru.
„Consecințele nu sunt aceleași dacă El Niño are loc iarna sau vara”, precizează Philippe Gachon, profesor la Departamentul de Geografie de la UQAM și cercetător la Centrul de Studiu și Simulare a Climei la scară regională, citat de Radio-Canada.
Dacă se produce iarna, temperaturile înregistrate în America de Nord sunt mai mari, în vreme ce în America de Sud sunt mai mici.
Scenariul e însă foarte diferit dacă El Niño se manifestă în perioada estivală. Ne putem aștepta la precipitații intense în regiunile în care ploile sunt de obicei rare, cum ar fi coasta de vest a Americii de Sud, la perturbarea musonului în Africa și anomalii de secetă, în special în regiunea Sahel.
În Oceanul Atlantic, activitatea tropicală ar putea scădea în intensitate datorită forfecării puternice a vântului, lucru ce este defavorabil formării furtunilor. În schimb Pacificul ar fi mai activ, cu o încălzire a apei și o forfecare slabă a vântului.
În Quebec, verile sub influența fenomenului El Niño s-au dovedit a fi mai degrabă dezamăgitoare, potrivit meteorologului Réjean Ouimet citat de Meteo Media.
Un ciclu bulversat
Este însă dificil de prezis efectele următorului El Niño judecând după episoadele trecute. Factori importanți, cum ar fi schimbările climatice, modifică apariția și caracteristicile ciclurilor în care El Niño și La Niña alternează, este de părere Philippe Gachon.
Episodul extins al La Niña ce tocmai s-a încheiat a avut elemente neobișnuite, precum inundațiile și depresiunile frecvente din California care sunt caracteristice fenomenului El Niño. În America de Nord, ca și în Europa, iarna a fost complet atipică, subliniază expertul, care evocă absența zăpezii în Alpi și temperaturile ridicate înregistrate la începutul anului în Franța, Spania și Germania.
Pentru a înțelege mai bine condițiile particulare observate în 2022, trebuie văzut ce se întâmplă în Oceanul Atlantic, unul dintre oceanele cele mai amenințate pe termen lung de încălzirea globală.
Deși mai mic decât Pacificul, Oceanul Atlantic, datorită poziției sale geografice și capacității de a provoca blocaje atmosferice, joacă un rol crucial influențând traseul și amploarea furtunilor. Pe măsură ce se încălzește, Oceanul Atlantic „afectează circulația atmosferică și bulversează o parte a răspunsurilor la fenomenele El Niño/La Niña”, explică Philippe Gachon.
În funcție de felul în care Atlanticul reacționează, evenimentele meteo asociate penuriei sau excesului de apă – secetă, incendii de pădure, valuri de căldură sau invers, precipitații și inundații – vor fi exacerbate.
Un lucru este însă cert: sosirea lui El Niño în 2023 va crește „probabilitatea unui an mult mai cald ca 2022”, rezumă expertul. Potrivit serviciului meteorologic britanic (Met Office), 2023 va fi unul din cei mai calzi ani înregistrați vreodată. Mai mult, trei climatologi proeminenți, James Hansen, Makiko Sato și Reto Ruedy, estimează că 2023 ar putea servi drept premisă pentru depășirea, în 2024, a pragului critic de încălzire a Pământului de +1,5°C față de epoca preindustrială.
