Nisipurile bituminoase din Alberta eliberează în aer substanțe potențial dăunătoare la rate de zeci de ori mai mari decât estimările oficiale, sugerează un nou studiu citat de L’Actualité.
Potrivit autorilor acestui studiu, publicat în revista Science, emisiile masive de compuși organici volatili (COV) – substanțe diferite de gazele cu efect de seră (GES) ce contribuie la fenomenul global al schimbărilor climatice – suscită îngrijorări cu privire la potențialele lor efecte asupra mediului. COV înseamnă sute de substanțe chimice complexe și foarte reactive.
Potrivit lui John Liggio, specialist în poluarea aerului la Environment Canada, impactul acestor COV este dificil de prezis, însă unii dintre acești compuși ar putea fi toxici. John Liggio este principalul autor al studiului, la care a lucrat împreună cu un grup de cercetători de la Universitatea Yale (SUA).
Cifrele publicate de industria extractivă din nisipuri bituminoase arată că această exploatare degajă aproximativ 68 de milioane tone de dioxid de carbon pe an, adică mai mult de 10% din totalul emisiilor canadiene. Laboratorul condus de John Liggio sugerează însă că cifra ar fi mai degrabă spre 100 de milioane de tone pe an.
Emisiile acestei industrii nu se limitează doar la CO2, care este un gaz cu efect de seră. Noul studiu este primul care a făcut măsurători pe teren privind emisiile de COV, care sunt formate de cel puțin un atom de carbon.
De obicei emisiile acestor compuși chimici sunt monitorizate cu ajutorul unor estimări modelizate, măsurători la coșurile de evacuare și câteva măsurători pe teren.
„Este vorba de o combinație de măsurători diferite pe care industria le utilizează pentru a ajunge la cifrele raportate în Inventarul național”, afirmă Liggio.
În primăvara și vara lui 2018, echipa sa a efectuat 30 de survolări în avion pentru a preleva eșantioane atmosferice în vederea analizării aerului din preajma exploatărilor de nisipuri bituminoase, atât la suprafață cât și in situ. Aceste măsurători au relevat că emisiile reale eclipsează de departe ceea ce a fost raportat până acum.
Potrivit studiului, cantitatea de compuși organici volatili emiși de către nisipurile bituminoase este de 20 până la 63 de ori mai mare decât cifrele care figurează în Inventarul național al substanțelor poluante. Studiul sugerează că aceste emisii sunt aproape egale cu totalul produs în alte locuri în țară.
Cele mai mari trei surse – situl Mildred Lake care aparține companiei Syncrude și cele ale Suncor și Canadian Natural Resources – degajă în fiecare an între 200,000 și 500,000 de tone de carbon sub formă de COV.
Mii de tipuri diferite de molecule pe bază de carbon foarte reactive
Pe lângă prelevarea de eșantioane din aer și analiza lor, studiul a inclus și experiențe în laborator pentru a măsura cantitatea de carbon organic volatil emis în timpul unui proces utilizat pentru asanarea iazurilor de steril. „Am constatat că sunt într-adevăr emise substanțe chimice în timpul procesului de uscare (a reziduurilor)”, a declarat cercetătorul canadian.
Mark Cameron, vicepreședintele Alliance Nouvelles Voies/ Pathways Alliance, o coaliție a companiilor care exploatează nisipuri petroliere, a declarat că organizația sa va revizui aceste noi date. „Studiul a identificat o diferență între măsurătorile la sol și cele colectate din avion, care necesită investigații suplimentare”, a precizat el, potrivit L’Actualité. „Industria extractivă de țiței din nisipuri bituminoase măsoară emisiile folosind standardele stabilite de Environment and Climate Change Canada”, a mai spus acesta.
Calitatea aerului din preajma exploatărilor de acest tip se încadrează în normele provinciale albertane și cele federale canadiene, a declarat la rândul său John Liggio. Însă există mii de tipuri diferite de molecule pe bază de carbon emise în timpul producției de energie și toate sunt foarte reactive.
„Toate aceste diferite hidrocarburi din atmosferă reacționează între ele”, a completat Liggio. „iar ceea ce formează stârnește îngrijorare.”
Mai precis, aceste substanțe chimice produc contaminanți precum particulele fine, ce pot cauza probleme cardiace și pulmonare, ele reprezentând una din principalele cauze a efectelor poluării atmosferice asupra sănătăţii. Aceste substanțe chimice produc și ozon, care de asemenea poate provoca probleme respiratorii.
Studiul publicat de John Liggio se adaugă unor cercetări recente care au utilizat măsurători aeriene pentru a constata că estimările oficiale privind gazele cu efect de seră, precum dioxidul de carbon și metanul, sunt sistematic și considerabil subevaluate. Acest nou tip de a efectua măsurători devine astfel din ce în ce mai popular.
Care sunt cei mai mari poluatori la nivel mondial?
China a fost cel mai mare emițător de emisii de dioxid de carbon (CO₂) în 2022, reprezentând aproape 31% din emisiile globale, potrivit Statista.com. Primii cinci cei mai mari poluatori din lume au fost responsabili pentru aproximativ 60% din emisiile globale de CO₂.
Iată lista primelor zece țări care poluează cel mai mult:
China – 30,7%; SUA – 13,6%; India – 7,6%; Rusia – 4,4%; Japonia – 2,8%; Indonezia – 2,0%; Iran – 1,9%; Arabia Saudită – 1,8%; Germania – 1,8%; Coreea de Sud – 1,6%.
Canada se află pe locul 11, cu 1,5% din emisiilor globale.
Considerând emisiile de tone de CO₂ pe cap de locuitor, clasamentul se prezintă astfel:
SUA – 14,9; Canada – 14,3; Rusia – 12,1; Germania – 8,1; China – 8,0; Marea Britanie – 5,2; Franța – 4,8; Suedia – 3,4; Brazilia – 2,3; Egipt – 2,3.
Canada și SUA poluează de trei ori mai mult decât ponderea populației lor. Canada de exemplu reprezintă 1,5% din emisiile globale de CO₂ și 0,5% din populația mondială.
Dacă ne uităm doar la Quebec, emisiile se ridică la 9,0 tone de CO₂ pe cap de locuitor. Sau, altfel spus, Quebecul este responsabil pentru 0,17% din emisiile globale de dioxid de carbon la 0,11% din populația lumii. Păstrând proporțiile, Quebecul afișează un bilanț de mediu similar cu cel al Chinei, unde emisiile se ridică la 8 tone de CO₂ pe cap de locuitor (31% din emisiile globale de CO₂, în timp ce reprezintă 18% din populația lumii).
Cifrele se referă la anul 2021 și provin de la OurWorldinData/Oxford University, Global Carbon Budget.
