Situația legată de pandemia de COVID-19 evoluează foarte rapid. Vă prezentăm, în rezumat, o selecție de articole pe acest subiect, un tur de orizont ce oferă o imagine generală a celor mai recente descoperiri științifice, recomandări sau practici clinice din diverse țări ale lumii.

Atragem în același timp atenția asupra faptului că toate informațiile privind COVID-19 sunt susceptibile de a suferi actualizări, pe măsură ce cunoştinţele despre această boală și comportamentul virusului se acumulează. Datele de publicare ale articolelor sunt deci foarte importante. Cele incluse în acest survol au fost publicate în săptămâna încheiată în data de 3 iulie.

Canada: Izolarea obligatorie pentru toți călătorii, prelungită până pe 31 august

Guvernul canadian a prelungit până la data de 31 august obligația ca orice persoană care ajunge în sol canadian să se izoleze timp de 14 zile, indiferent dacă are sau nu simptome asociate cu COVID-19. Măsura a intrat în vigoare în luna martie și urma să expire la 1 iulie. Nerespectarea carantinei atrage după sine, în funcție de caz, o amendă usturătoare de 750,000$ sau o pedeapsă cu închisoarea până la 6 luni. Suma amenzii poate fi majorată la un milion de dolari dacă izolarea este ignorată în mod voluntar provocând infectarea sau decesul altor persoane.
În același timp, Ottawa a reînnoit până în data de 31 iulie moratoriul care interzice intrarea în țară a oricărei persoane care nu este cetățean canadian sau rezident permanent.

CITIȚI ȘI: Interdicția de intrare în Canada a fost prelungită până la 31 iulie

SUA: Noi recorduri privind numărul de îmbolnăviri de COVID-19

Vineri, 3 iulie, Statele Unite au înregistrat 57,683 de noi cazuri de infectare cu noul coronavirus, o cifră record de la începutul pandemiei, conform bilanţului dat publicităţii de universitatea Johns Hopkins. Numărul deceselor se situează la peste 130,000. SUA este cea mai afectată ţară din lume de COVID-19, depistând până în prezent peste 2.8 milioane de cazuri. Mai multe state au fost nevoite să stopeze procesul de relaxare a măsurilor restrictive, mergând până la a închide baruri şi plaje, iar altele, precum Texas, au anunțat că purtarea măștilor este obligatorie în locuri publice.

SUA: Cercetătorii au reușit să afle mai multe informații despre sindromul asociat cu COVID-19 care afectează copiii

Două studii americane publicate în New England Journal of Medicine furnizează o descriere mai documentată decât cele anterioare în privinţa simptomelor misterioasei maladii asociate cu noul coronavirus, care a afectat cel puţin o mie de copii pe plan global. Boala a fost denumită sindromul inflamator multisistemic la copii (MIS-C).
Ea apare într-o a doua etapă, la mai multe săptămâni – trei sau patru – după infectarea cu virusul SARS-CoV-2. Acest sindrom este foarte rar: 2 cazuri la 100.000 de persoane cu vârste sub 21 de ani. Copiii și tinerii de culoare, hispanicii şi cei de origine indiană sunt relativ mai afectaţi în comparaţie cu cei caucazieni. Simptomele cele mai frecvente nu sunt respiratorii și într-o majoritatea covârșitoare de cazuri au inclus tulburări gastrointestinale, febră, probleme ale sistemului cardiovascular și erupţii cutanate (în special la copiii sub cinci ani). 8-9% dintre pacienţi au dezvoltat un anevrism al arterelor coronariene. Cei mai mulţi dintre copiii și tineri afectați de MIS-C aveau o stare bună de sănătate şi nu prezentau factori de risc sau afecţiuni preexistente. Există similitudini între acest sindrom și boala Kawasaki, care afectează în special nou-născuţii şi copiii foarte mici şi declanşează inflamaţii la nivelul vaselor sangvine ce pot duce la probleme cardiace. MIS-C afectează în general copiii mai mari.

UE: Comisia Europeană a autorizat punerea pe piață a antiviralului Remdesivir

Comisia Europeană a autorizat punerea pe piaţă condiţionată a antiviralului Remdesivir la nivelul Uniunii Europene, utilizat în tratamentul pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus. Unda verde din partea Comisiei Europene intervine la o săptămână după recomandarea făcută de Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA). Remdesivir devine astfel primul medicament autorizat la nivelul UE în tratamentul împotriva COVID-19. Punerea pe piaţă condiţionată (CMA) este unul dintre mecanismele de reglementare ale UE care facilitează accesul la medicamentele care răspund unei nevoi medicale, în special în situaţii de urgenţă ca răspuns la ameninţări la adresa sănătăţii publice, precum actuala pandemie. Potrivit EMA, acest tip de aprobare îi permite să recomande un medicament pentru autorizarea punerii pe piaţă cu date mai puţin complete decât era prevăzut, dacă beneficiile depăşesc riscurile.
Medicamentul este produs de compania americană Gilead Sciences. Guvernul Statelor Unite a cumpărat peste 90% din producţia pentru următoarele trei luni a acestui antiviral, echivalentul a 500.000 de tratamente Remdesivir.

CITIȚI ȘI: Remdesivir: Un studiu detaliat confirmă eficacitatea modestă a acestui medicament antiviral contra COVID-19

Suedia: Imunitatea la COVID-19, probabil mai mare decât au arătat testele de anticorpi

Un studiu realizat de cercetătorii de la Institutul Karolinska şi Spitalul Universitar Karolinska din Suedia arată că multe persoane asimptomatice sau care prezintă simptome uşoare de COVID-19 beneficiază de o aşa-zisă imunitate mediată de celulele T în faţa noului coronavirus, chiar dacă testele lor de anticorpi au furnizat rezultate negative. Acest lucru înseamnă că imunitatea colectivă este probabil mai mare în realitate decât cea sugerată de testele pentru anticorpi. Celulele T sunt un tip de limfocite specializate în recunoaşterea acelor celule infectate de un virus şi care reprezintă o parte esenţială a sistemului imunitar. Cercetătorii suedezi au cartografiat acum în detaliu reacţia celulelor T în timpul şi după infectarea cu COVID-19. Rezultatele lor indică faptul că de aproape două ori mai mulţi oameni au dezvoltat imunitate prin intermediul celulelor T în comparaţie cu cei în organismele cărora au putut fi detectați anticorpi.

CITIȚI ȘI: Cum poate fi întărit sistemul imunitar?

Italia: Încărcătura virală a pacienţilor diagnosticați cu COVID-19 în mai, mai mică decât a celor din aprilie

Un mic studiu realizat de cercetători italieni a dezvăluit că pacienţii COVID-19 ce au fost testaţi pentru noul coronavirus la un spital din Milano, în luna mai, aveau o încărcătură virală mai mică decât cei testaţi cu o lună mai devreme, în aprilie, în perioada de vârf a epidemiei din Italia. Printre teoriile avansate pentru a explica această situație se numără și cea conform căreia măsurile draconice de izolare ar fi putut reduce nivelul expunerii pacienţilor la noul coronavirus sau cea potrivit căreia virusul a suferit mutații. Alte posibile explicații: respectarea pe scară mult mai largă în luna mai față de aprilie a măsurilor de igienă și distanțarea socială, nivelul mai redus al poluării atmosferice. Studiul nu oferă însă dovezi pentru a confirma vreuna din aceste teorii. El a fost publicat în revista Clinical Chemistry and Laboratory Medicine și a căutat să evidenţieze legătura dintre severitatea bolii şi cantitatea de particule virale din organismul pacienţilor. Pacienții din aprilie au avut o încărcătură virală mai mare și, în același timp, au prezentat simptome mai grave şi un risc mai ridicat de a fi spitalizaţi şi internaţi la terapie intensivă față de cei din luna mai.
Cauza acestei boli rămâne încă un mister, dar se presupune că ea ar fi legată de o reacţie anormală a sistemului imunitar.

Finlanda: Test foarte rapid și ieftin pentru depistarea SARS-CoV-2

Două companii tehnologice finlandeze au dezvoltat un tip de test ultrarapid, care ar permite detectarea coronavirusului în doar două minute, la preţul de 3 dolari canadieni (2 euro). Testul este similar alcoolmetrelor și poate detecta prezența coronavirusului în aerul expirat. Testele de fiabilitate ale noului dispozitiv au început luna trecută la centrele de sănătate din Helsinki şi Kazahstan şi ulterior vor fi extinse în Olanda şi SUA. Dacă este eficient, acest dispozitiv ar putea deveni testul pentru coronavirus cel mai rapid şi mai ieftin din lume. El ar putea fi lansat pe piață începând cu luna august.

CITIȚI ȘI: Este posibil să știm dacă o persoană a avut COVID-19 după ce s-a vindecat?

Australia: Maxim de 50 de pasageri pe zborurile internaționale cu destinația Sydney

Cursele aeriene care au ca destinaţie aeroportul australian Sydney sunt autorizate să transporte cel mult 50 de pasageri. Măsura a fost luată de autorităţile australiene pentru a preveni înmulţirea noilor cazuri de COVID-19 importate. A fost plafonat de asemenea și numărul pasagerilor de pe cursele externe care pot sosi pe acest aeroport, fiind stabilită o limită maximă de 450 de pasageri pe zi. Decizia obligă practic multe companii aeriene să menţină suspendarea zborurilor. La Melbourne, de exemplu. toate cursele aeriene au fost anulate până pe 15 iulie. Toate persoanele revenite în Australia dintr-o călătorie internaţională trebuie să stea 14 zile în carantină instituţionalizată, pentru aceasta fiind amenajate 22 de hoteluri. Restricțiile la frontiere au permis Australiei să ţină sub control epidemia de coronavirus, această ţară cu o populaţie de circa 25,7 milioane de locuitori înregistrând până în prezent 8.250 de cazuri de COVID-19, dintre care 104 decese.

Coreea de Sud: Un al doilea val de COVID-19

Un record de noi cazuri au fost înregistrate în ultimele două săptămâni în Coreea de Sud. Vineri, 3 iulie, această țară a raportat 63 de noi cazuri de COVID-19. Recordul precedent era cel înregistrat în data de 27 iunie, când au fost detectate 67 de noi cazuri. Focarele au fost identificate în afara Seulului, care în luna precedentă concentrase cel mai mare număr de infectări și în orașele Daegu Daejeon şi Gwangju. Ca urmare, 522 de şcoli au fost închise, după ce acestea au început să redeschidă eşalonat din 20 mai. Coreea de Sud este considerată una dintre ţările care a gestionat cel mai bine criza coronavirusului fără să recurgă la izolare sau să-şi închidă frontierele, datorită unei aplicaţii care monitorizează contagierile. În total, această țară a raportat 12.967 cazuri şi 282 de decese, reprezentând o rată de mortalitate de 2,19%.

OMS: Pandemia de COVID-19 nu se va încheia prea curând

Pandemia de COVID-19 este „departe de a se fi încheiat” şi „chiar se accelerează”, a avertizat Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), cerând întregii luni să acţioneze imediat, fără a aştepta un vaccin. La șase luni de când OMS a primit primele rapoarte despre un grup de cazuri de pneumonie cu cauză necunoscută apărute în China, „realitatea dură e că este departe de a se fi încheiat”, a declarat directorul general al organizaţiei, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

CITIȚI ȘI:

COVID-19: Tur de orizont al săptămânii încheiate pe 26 iunie
COVID-19: Tur de orizont al săptămânii încheiate pe 19 iunie