Nu se știe încă exact cum funcționează imunitatea împotriva noului coronavirus și cât timp după infectare aceasta ar putea fi activă. Cu toate acestea, studiile preliminare oferă unele indicii.

Cercetătorii nu au încă un răspuns ferm la această întrebare, deoarece virusul SRAS-CoV-2 care cauzează boala COVID-19 este unul nou. Totuși, aceștia sunt de părere că este probabil ca o persoană infectată și vindecată să dezvolte o imunitate pe termen scurt, care o protejează de tulpina actuală a coronavirusului. În ceea ce privește imunitatea pe termen lung, va trebui să așteptăm luni sau chiar ani pentru a știi exact.

Sistemul imunitar este foarte complex și reacționează diferit la diverși agenți patogeni. După anumite infecții, precum rujeola, organismul nostru dezvoltă o imunitate pe viață; după altele, ca sifilisul, niciuna. Iar dacă SRAS-CoV-2 suferă mutații, precum influenza, atunci sistemul imunitar ar putea să nu-l recunoască. Există alte patru tipuri de coronaviruși umani care provoacă răcelile comune ce ne îmbolnăvesc de generații. Față de acești viruși, organismul nostru dezvoltă o imunitate parțială care poate dura câțiva ani.

Recent, în presă au apărut mai multe știri din Asia, din țări precum China, Japonia și Coreea de Sud, referitoare la pacienți diagnosticați cu COVID-19 care la câteva săptămâni după vindecare s-au reîmbolnăvit. În China, procentajele persoanelor testate pozitiv după externarea din spital și o aparentă însănătoșire variază între 3% și 14%. În general, acestea nu erau simptomatice la momentul celui de-al doilea test pozitiv. Eșantioanele din care provin aceste cifre sunt însă mici și deci insuficiente pentru a asigura validitatea rezultatelor. În plus, experții susțin că este puțin probabil ca pacienții recuperați să poată să se reinfecteze la scurt timp după contractarea virusului. Mai degrabă ar putea fi vorba de erori de testare (rezultate negative false) sau, cel mai probabil, de o persistență discretă a infecției, nedetectată prin teste pentru o perioadă de timp. Un test pozitiv ar putea de asemenea însemna că în corpul pacientului există reziduuri de ARN viral, insuficiente însă pentru a declanșa boala.

În același timp, un alt studiu din China dat publicității la jumătatea lunii martie (dar care nu a fost încă peer-reviewed), a reînnoit speranțele într-un vaccin, anunțând că experimentele pe animale infectate cu noul coronavirus au arătat că acestea au dezvoltat anticorpi – o descoperire ce sugerează că sistemul imunitar luptă împotriva virusului, dezvoltând o protecție imunitară eficace.

Aceasta este o versiune actualizată a articolului cu același titlu apărut în ediția tipărită Accent Montreal din 27 martie 2020.

CITIȚI ȘI:

Cum atacă SARS-CoV-2 plămânii?
Rezistă virusul SARS-CoV-2 înghețului?
Cum ne tratăm de COVID-19 acasă?